Fiscul poate stabili din oficiu baza de calcul. În ce condiţii e posibil. Ce alte noutăţi au fost aduse Declaraţiei Unice

Fiscul poate stabili din oficiu baza de calcul. În ce condiţii e posibil. Ce alte noutăţi au fost aduse Declaraţiei Unice

Persoanele fizice rezidente în România ce au realizat venituri extrasalariale în anul 2018 sau cei care estimează că vor realiza venituri extrasalariale şi în acest an, au obligaţia să depună până pe data de 15 martie 2019, Declaraţia unică pentru impozitare.

Unul dintre articolele cuprinse în Ordinul ANAF care adoptă formatul Declaraţiei Unice prevede însă că „în situaţia situaţia în care persoanele fizice prevăzute la art. 148 alin. 1 (persoane fizice care obţin venituri din activităţi independente sau drepturi de proprietate intelectuală ) nu depun Declaraţia Unică (...) baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale stabilită de organul fiscal din oficiu o reprezintă valoarea a 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul legal de depunere a declaraţiei din anul pentru care se datorează contribuţia”.
 
Consultantul fiscal Adrian Benţa a explicat pentru „Adevărul” că stabilirea din oficiu a bazei de calcul este făcută de Fisc doar dacă acesta are şi alte date, cum ar fi cele de la angajator.
 
„Spre exemplu, o persoană fizică are mai multe contracte de drepturi de autor  cu mai mulţi angajatori, dar primeşte de la fiecare câte 300 sau 500 lei. Niciun angajator nu reţine şi nu virează contribuţiile pentru că nu depăşesc plafonul de 12 salarii. Dar ei Declară Fiscului acele contracte. În cazul în care persoana fizică nu depune Declaraţia Unică, atunci Fiscul stabileşte din oficiu baza de calcul”, a explicat consultantul.
 
Ce alte modificări s-au adus Declaraţiei
 
Miercuri, ANAF a publicat Ordinul care adopta formatul Declaratiei unice pentru anul 2019, principalele modificări fiind prezentate de consultantul fiscal Adrian Benţa pentru Hotnews.. 
 
Pentru anul 2019, contribuabilii trebuie să estimeze veniturile ce se vor realiza şi trebuie să completeze secţiunea din declaraţie corespunzătoare acestui an. Termenul de plată a impozitului pentru anul 2019 este data de 15 martie 2020. 
 
Foarte important: formularul în sine conţine şi o rubricaţie cu bonificaţie aferentă anului 2019. Codul fiscal stabileşte faptul că o eventuală bonificaţie se aprobă prin legea bugetului de stat. Urmează să vedem dacă se acordă această bonificaţie, în funcţie de cum se va aproba Legea bugetului de stat pentru anul 2019, când aceasta va fi adoptată de Parlament.
 
Scopul acestui formular este de a raporta situaţia finală a veniturilor pentru anul 2018, când contribuabilul cunoaşte deja veniturile realizate, având termenul de plată a diferenţelor de impozit data de 15 martie 2019. Pentru anul 2018, formularul Declaraţiei unice ţine cont de cele două bonificaţii deja acordate, respectiv transmiterea electronică a declaraţiei până în data de 31 iulie 2018 – reducere 5% şi pentru plata impozitelor până în data de 15 decembrie 2018 – reducere 5%.
 
Trebuie să ţinem cont că în acest an Declaraţia unică se depune doar în format electronic. Nu se admite depunerea în format hârtie la registratura autorităţii fiscale.
 
Declaraţia se depune şi de către persoane rezidente în România ce au realizat în anul 2018 venituri din străinătate impozabile în România. Aici trebuie dezvoltată analiza pe situaţie concretă.
 
De exemplu, dacă un contribuabil începe pe parcursul exerciţiului să realizeze venituri, cum ar fi de exemplu, venituri din chirii sau venituri din activităţi independente, va depune Declaraţia unică cu venitul estimativ în termen de 30 de zile de la evenimentul ce a condus la realizarea venitului.
 
Declaraţia conţine rubricaţia necesară pentru:
 
• Declararea şi plata contribuţiei la asigurările sociale de sănătate, fie în mod obligatoriu, când obligaţia este generată prin efectul legii, fie în mod facultativ, când persoana fizică doreşte să fie asigurată în sistemul public de sănătate;
 
• Declararea şi plata contribuţiei la asigurările sociale – pensii, fie când această obligaţie este generată prin efectul legii, fie prin opţiune.
 
Veniturile supuse declarării sunt:
 
a)activităţi independente, pentru care venitul net se stabileşte în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
 
b)venituri din drepturi de proprietate intelectuală, cu excepţia contribuabililor pentru care impozitul se reţine la sursă;
 
c)cedarea folosinţei bunurilor pentru care venitul net se stabileşte în sistem real sau pe baza cotelor forfetare de cheltuieli;
 
Notă: Nu au obligaţia completării subsecţiunii contribuabilii care au realizat venituri din arendă şi/sau din cedarea folosinţei bunurilor pentru care chiria este exprimată în lei şi care nu au început activitatea în luna decembrie, nu au optat pentru stabilirea venitului net anual în sistem real, iar la sfârşitul anului anterior celui de raportare nu sunt îndeplinite condiţiile pentru calificarea veniturilor în categoria veniturilor din activităţi independente. 
 
d)activităţi agricole pentru care venitul net se stabileşte în sistem real, pe baza datelor din contabilitate; 
 
e)piscicultură şi/sau silvicultură;
 
f)transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi din transferul aurului financiar;
g)alte surse, pentru care contribuabilii au obligaţia depunerii declaraţiei.
 
Bine de ştiut:
Persoanele fizice cu handicap grav ori accentuat care realizează venituri din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, scutite de la plata impozitului pe venit, au obligaţia declarării veniturilor şi depunerii declaraţiei (se completează secţiunea aferentă asigurărilor sociale).
 
Contribuţia la asigurările sociale de sănătate se datorează şi în anul 2019 dacă persoana fizică realizează venituri extrasalariale în sumă anuală mai mare de 12 x salariul minim brut garantat la plată. Suma de plată este în procent de 10% din această bază de calcul.
 
Există situaţia în care persoana fizică nu realizează plafonul de venituri mai sus amintit, nu datorează plata contribuţiei, însă doreşte să fie asigurată în sistemul public de sănătate. În acest caz, se plateşte asigurare de sănătate pentru un număr de 6 luni, fiind asigurat pentru un an.
 
Contribuţia la asigurările sociale – pensii se datorează pentru venituri din activităţi independente şi, după caz, pentru veniturile din drepturi de autor, când persoana ce le realizează nu este salariată şi nici nu este reţinută contribuţia de plătitorul drepturilor de autor, când veniturile anuale depăşesc suma de 12 x salariul minim brut garantat la plată. Contribuţia este în procent de 25% şi se datorează la o bază stabilită de contribuabil, ce nu poate fi mai mică lunar de salariul minim brut.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te aşteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: