Economişti: Nu sunt bani la buget. Fie scad investiţiile, fie cresc taxele

Economişti: Nu sunt bani la buget. Fie scad investiţiile, fie cresc taxele

Execuţia bugetară publicată recent de Ministerul Finanţelor Publice indică un deficit bugetar dublu în luna aprilie, faţă de luna anterioară, de la 5,5 miliarde, la 11,4 miliarde de lei. În opinia economiştilor, acest lucru înseamnă o scădere majoră a investiţiilor sau o creştere a taxelor, pentru a nu depăşi deficitul bugetar asumat în faţa Comisiei Europene.

“Este calea sigură către depăşirea ţintei de deficit pentru anul acesta. Dacă până acum s-a reuşit, prin echilibristică, să se încadreze sub 3% din PIB, anul acesta, aşa cum arată cifrele acum, devine practic imposibil să se încadreze în 3%. Cam toate cheltuielile care sunt de acum încolo pe anul 2019 sunt obligatorii. În mare parte ţin de salarii, pensii. Investiţii, care şi în anii trecuţi au fost primele sacrificate, nici nu mai au loc în bugetul pe anul acesta. Este posibil să depăşim 3% şi să intrăm în procedura de deficit excesiv cu Comisia Europeană”, a declarat economistul Aurelian Dochia, pentru HotNews.ro
 
El este de părere că prima rectificare nu o vor face negativă, dar vor face ajustări la cea de-a doua. 
 
“Deocamdată încă se poate trăi cu iluzia că se vor redresa lucrurile pe parcurs. Se va discuta din nou despre rău platnici pentru creanţele bugetare, despre necesitatea ca Fiscul să fie mai ferm în recuperarea acestora. Cred că deocamdată se va merge pe ideea unui spor al încasărilor. Marja de manevră rămâne foarte scăzută”, a spus Dochia. 
 
La rîndul său, Adrian Codirlaşu, preşedinte CFA România, este de părere că există un risc de depăşire a pragului de 3% din PIB, dar este posibil să se intervină cu reduceri de cheltuieli pe zona investiţiilor şi aparatului bugetar.
 
„Nu văd ce mai pot face în acest an. Mă rog, se vor reduce, în continuare, investiţiile, dar ce investiţii au mai rămas de redus? E un risc mare de depăşire a pragului de 3% din PIB. Va fi dificil să-l mai atingă”, a spus Codirlaşu. 
 
Potrivit acestuia, primul semnal venit dinspre Guvern a fost de reducere cu resursele umane din aparatul bugetar. 
 
“Acesta este motivul. Nu văd de unde ar mai face rost de bani, decât din măriri de taxe. Măriri de taxe pe populaţie e greu de crezut că se vor face în condiţiile în care mai sunt alegeri în următorii 2 ani. Poate se vor încerca măriri de taxe pentru companii, dar o asemenea încercare a fost OUG 114 care vedem că a fost modificată de mai multe ori. Mă îndoiesc că vor mai încerca să pună taxe suplimentare aşa că principalul mod ar fi reducerea cheltuielilor. Aparatul bugetar e excesiv. Acolo ar trebui reduse cheltuielile”, consideră preşedintele CFA România. 
 
Dragoş Cabat, economist, spune că se aştepta la această execuţie bugetară la 4 luni.
 
“Ştiam cu toţii că vor creşte cheltuielile, în special pe partea salarială. Sigur, nu cred că cineva, în mod realist, se aştepta ca veniturile să crească şi ele pentru că nu au de unde, ştim că ANAF în loc să se informatizeze au pus pe fetele alea pe acolo ca să strângă bani. De unde, nu ştiu. Aşteptările erau că deficitul va creşte sensibil. La fel o să fie până la sfârşitul anului, indiferent pe cine vor aduce acolo. Partea de cheltuieli e deja setată până la sfârşitul anului. Nu ai cu ce să închizi gaura asta. Eu aş vedea doar o majorare de taxe posibilă. Chiar şi aici, dacă majorezi taxele de mâine, încep să se vadă abia peste 6 luni”, este de părere Cabat, care este şi membru CFA România.
 
Şi el crede că se vor tăia investiţiile, ca de obicei.
 
“Tăierea investiţiilor se practică de 30 de ani. Categoric, asta se va face. Nu e un dacă sau ultima opţiune nucleară. Asta se întâmplă din prima, din păcate, din nou. În ceea ce prvieşte reducerea numărului de bugetari, nu cred. Bazinul electoral este printre altele la bugetari şi al familiilor. Nu cred că în an electoral se vor atinge de bugetari” susţine el. 
Românii din străinătate trimit bani în continuare, dar au început să-şi ia rudele pe acolo. Nu atragem cum ar trebui nici fonduri de la Uniunea Europeană. Când tai de la investiţii, tai şi partea de cofinanţare de la fonduri europene.
Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, că se va încadra într-un deficit de 2,76%, aşa cum şi-a asumat în proiectul de buget.
 
“Să ne asumăm, oamenii politici, miniştrii, să învăţăm să ne asumăm lucrurile şi, din start, dacă nu poţi să pleci cu dorinţa, convingerea că nu poţi să atingi o ţintă, nu prea ţi-ai nimerit poziţia. E un obiectiv ambiţios. 28% din PIB înseamnă veniturile de la ANAF. 28% rămâne, dar ANAF are 30% ca obligaţie de colectat. Partea care conteză foarte mult, pe lângă partea de colectare, este şi partea de investiţii. Celelalte instituţii, ministere care au alocate fonduri suficiente trebuie să facă tot ce pot pentru a demara acele investiţii. Nu pot eu de la Finanţe să mă ocup de alte proiecte”, a spus ministrul Finanţelor.
 
De asemenea, a precizat că doreşte să facă prima rectificare bugetară în ultima săptămână din iulie sau cel târziu în prima săptămână din august.
 
Conform unui raport din luna mai al Comisiei europene, deficitul bugetar este estimat să crească la 3,5% din PIB în 2019. 
 
“Cheltuielile cu salariile din sectorul public vor reprezenta principalul motiv pentru creşterea cheltuielilor. Cheltuielile cu pensiile, de asemenea, vor creşte având în vedere că punctul de pensie se va majora cu 15% în septembrie 2019. Investiţiile publice se preconizează că se vor aprecia. În ceea ce priveşte veniturile, contribuţiile sociale vor creşte datorită creşterii salariale robuste”, menţionează sursa citată.
 
Execuţia bugetului general consolidat, conform datelor operative de execuţie, s-a încheiat pe primele patru luni ale anului 2019 cu un deficit de 11,4 miliarde de lei, respectiv 1,1% din PIB, se arată în datele publicate luni de către Ministerul Finanţelor. Practic, cheltuielile au crescut mai rapid decât veniturile, ceea ce a adâncit dezechilibrul bugetului. Cheltuielile de personal de pildă sunt cu 26,0% mai mari faţă de cele realizate în primele patru luni ale anului 2018, creşterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
 
 
Deficitul bugetar a explodat în aprilie
 
Execuţia bugetului general consolidat, conform datelor operative de execuţie, s-a încheiat pe primele patru luni ale anului 2019 cu un deficit de 11,4 miliarde de lei, respectiv 1,1% din PIB.
 
Spre comparaţie, la finalul lunii martie execuţia bugetului s-a încheiat cu un deficit de 5,5 miliarde de lei, respectiv 0,54% din PIB. De asemenea, deficitul după primele patru luni al anului 2018 era de numai 6,05 miliarde lei, respectiv 0,65% din PIB.
 
De unde au venit banii
 
Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 89,6 miliarde lei, reprezentând 9,6% din PIB, sunt cu 11,8% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
 
Se înregistrează creşteri faţă de anul precedent în cazul încasărilor din contribuţiile de asigurări (+33,6%) şi din veniturile nefiscale (+13,9%). Începând cu luna februarie încasările din contribuţiile sociale au fost influenţate pozitiv de condiţiile legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017.
 
Veniturile din TVA în primele patru luni au fost de 17,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 1,1% faţă de perioada similară a anului precedent, iar veniturile din accize au fost în sumă de 8,8 miliarde lei (0,9% din PIB) cu 14,7% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent.
 
De asemenea, încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 6,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.
 
S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii şi venit cu 18,2% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018.
 
De asemenea, se înregistrează o diminuare cu 14,4% faţă de aceeaşi perioadă anului precedent şi la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule. Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt de 5,02 miliarde lei.
 
Unde s-au dus banii
 
Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 95,6 miliarde lei, cu 21,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.
 
Cheltuielile de personal sunt cu 20,4% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea fiind determinată de majorările salariale acordate în anul 2017, dar şi de majorarea salariilor în sectorul bugetar ca urmare a aplicării Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
 
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 12,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Creşteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât şi la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi la bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii bugetare.
 
Subvenţiile acordate în primele patru luni ale anului 2018 sunt în creştere cu 26,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea este determinată, în principal, de plăţile efectuate pentru sprijinirea producătorilor agricoli şi de subvenţiile acordate pentru susţinerea transportului feroviar public de călători şi a transportului cu metroul.
 
Dobânzile sunt cu 56,2% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, respectiv 0,5% din PIB, întrucât în luna aprilie 2018 s-a înregistrat un vârf de plată al dobânzilor, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark, situaţie care în anul 2017 s-a reflectat în execuţia bugetară aferentă lunii iunie.
 
Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 10,8%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1.000 lei, majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie.
 
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 5,9 miliarde lei, de 2 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: