Economişti: contribuţiile la pensiile private trebuie să fie mai mari decât cele la stat. Decreţeii vor sufoca sistemul public de pensii

Economişti: contribuţiile la pensiile private trebuie să fie mai mari decât cele la stat. Decreţeii vor sufoca sistemul public de pensii

Economiştii susţin că sistemul actual de pensii de stat, bazat pe contribuţia plătită de angajaţi, nu va mai fi sustenabil peste 10 ani, când vor începe să iasă la pensie „decreţeii”. FOTO 123 RF

Economiştii CFA România arată că este absolut necesar să se modifice legislaţia astfel încât contribuţiile la pensiile private să fie mai mari decât cele la pensiile de stat.

Sistemul actual de pensii de stat, bazat pe contribuţia plătită de angajaţi, nu va mai fi sustenabil peste 10 ani, când vor începe să iasă la pensie „decreţeii”, consideră economiştii din cadrul Asociaţiei CFA România, precizând că este imperios necesară modificarea legislaţiei.
 
„În viitor vor fi necesare schimbări majore a sistemului de pensii, deoarece o proporţie importantă a populaţiei va fi la pensie, nu va mai munci şi se va baza pe veniturile altor membri ai familiei şi pe guvern. Şi acest lucru se va întâmpla în condiţiile unei scăderi a populaţiei. Ţinând cont de această provocare, considerăm că trebuie luate măsuri în sensul majorării componentei de contribuţii definite, publice sau private”, a declarat Adrian Codîrlaşu, preşedintele Asociaţiei CFA România.
 
Prezent la lansarea studiului „Viitorul sistemului de pensii din România”, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a afirmat că, după anul 2030, bugetul României va trebui să facă un efort uriaş pentru a susţine pensiile. „Dacă vrem să avem un sistem sustenabil, este de preferat ca dominantă să fie partea administrată privat şi nu cea care este la stat“, a declarat Florin Cîţu precizând că este absolut necesară creşterea contribuţiei la Pilonul II.
 
Potrivit studiului, o persoană care câştigă 4.000 de lei net pe lună va avea o pensie de doar o treime din salariu, adică 1.275 de lei, dacă nu contribuie şi la Pilonul 2. La această sumă se adaugă lunar 400 de lei în cazul în care cota de la Pilonul 2 rămâne neschimbată.
 
Însă dacă această cotă va ajunge la 6% din salariul brut, o persoană cu 4.000 de lei net lunar va ajunge să aibă o pensie de peste 1.800 de lei, ceea ce înseamnă 46% din salariul de dinainte de pensionare.
 

Argumente pentru pensiile private

 
Analiştii argumentează că una dintre cele mai mari diferenţe dintre pensiile private şi cele de stat este faptul că, în caz de deces, pensia de stat rămâne a statului, deşi pensionarul a cotizat 35 de ani, în timp ce pe4nsia privată poate fi încasată şi de moştenitori.
 
Pe de altă parte, pentru a face mai sustenabil sistemul pensiilor de stat, este posibil ca autorităţile să ia în calcul creşterea vârstei de pensionare, în ciuda tuturor protestelor pe care această măsură le-ar stârni. O altă variantă discutată de economişti este reîntoarcerea pensionarilor în câmpul muncii, având în vedere că pensia publică este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor curente şi de sănătate.
 
În schimb, susţin analiştii, banii strânşi la Pilonul II pot creşte substanţial veniturile lunare ale pensionarilor.
 
„Este clar că sistemul pensiei de stat (Pilon 1) nu va putea să asigure un trai decent pe termen lung pentru persoanele vârstnice din motive demografice (îmbătrânirea populaţiei, imigraţie, etc) prezente în intreaga lume sau particulare României.
 
Povara financiară pentru bugetul de stat va deveni nesustenabilă în viitorul apropiat. Astfel, conştientizarea populaţiei active privind necesitatea acumulării de resurse din timp, prin contribuţii la fonduri de pensii specializate devine o necesitate.
 
În acelaşi timp, trebuie precizat că trecerea de la sistemul pensiilor obligatorii de stat la un sistem combinat cu fonduri de pensii private (obligatorii şi facultative) şi scăderea ponderii contribuţiilor la sistemul de stat în paralel cu majorarea contribuţiilor la ceilalţi doi piloni este una graduală şi care va majora, în primă instanţă, presiunea pe deficitele bugetare datorate sistemului de pensii de stat", se mai arată în studiu. 
 
Cu toate acestea, mai susţin autorii, guvernanţii trebuie să facă eforturi pentru continuarea şi chiar accelerarea acestei treceri graduale, înainte ca presiunile acumulate să aibă un impact major asupra pensiilor acordate şi a deficitelor bugetare.
 

1,8  milioane de „decreţei” se pensionează după 2030

 
 
Foarte probabil, raportul salariaţi/pensionari se va schimba radical, având în vedere că numărul proaspeţilor pensionari de după 2030 reprezintă puţin mai mult de o treime din cel actual.
 
Concret, în prezent există aproximativ 6 milioane de salariaţi, care plătesc contribuţii transferate în pensiile a 5,3 milioane de pensionari, rezultând un raport salariaţi/pensionari de 10/9.
 
Indiferent care va fi rata mortalităţii şi rata natalităţii în următorii 12 ani, cei aproximativ 1,8 milioane de români care vor ieşi la pensie după 2030 vor schimba radical acest raport.
 
Această teorie a fost confirmată şi de consultantul fiscal Gabriel Biriş: “Ceea ce este extrem de îngrijorător este distribuţia vârstelor. Ea arată ca o amforă: burta, generaţia cea mai groasă care ţine greul sistemului de pensii, sunt decreţeii. În momentul în care evoluăm în timp, 2030, adică peste 12 ani, nu va mai arăta ca o amforă, ci ca Schwarzenegger. Şi când umerii ies la pensie, sistemul se rupe”.
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: