Economist: Avem cel mai mare deficit din ultimii 30 de ani. Dacă intrăm în recesiune avem nevoie de o finanţare de patru ori mai mare decât înainte de criză

Economist: Avem cel mai mare deficit din ultimii 30 de ani. Dacă intrăm în recesiune avem nevoie de o finanţare de patru ori mai mare decât înainte de criză

Deficitul fiscal înregistrat în primele 9 luni din acest an este aproape de 27 miliarde de lei, cel mai mare nivel din ultimii 30 de ani, precizează economistul Iancu Guda.

Exprimat ca procent din PIB, deficitul din acest an este aproape de 2,6%, cel mai mare din ultimul deceniu.
 
„Dacă economia intră în recesiune în anul următor, nevoia de finanţare actuală este de 4 ori mai mare comparativ cu nivelul de acum un deceniu”, notează Iancu Guda pe blogul său.
 
Astfel, nevoia de finanţare a României cauzată prin deficitul fiscal in primele 9 luni din 2008 (exact inainte ca economia noastră să fie lovită de criza financiară globală) era de doar 7,2 miliarde de lei. Ritmul deteriorării deficitului în ultimii 3 ani este foarte accelerat, în condiţiile în care deficitul din aceeaşi perioada a anului trecut a fost de 16 miliarde de lei şi acum doi ani doar 6 miliarde de lei.

 

Deficitul bugetar în primele nouă luni ale acestui an s-a ridicat la 27 miliarde de lei, respectiv 2,6% din Produsul Intern Brut (PIB). Pentru întregul an, Guvernul estimează un deficit de 28,25 miliarde lei (2,76% din PIB).
 
Veniturile bugetului general consolidat în primele nouă luni ale acestui an sunt în sumă de 228,7 miliarde lei, reprezentând 22,2% din PIB, comparativ cu 21,7% din PIB în aceeaşi perioadă a anului 2018. Procentual, veniturile au fost cu 11,6% mai mari, respectiv o creştere cu 23,7 miliarde lei, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
 
Se înregistrează creşteri, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în cazul încasărilor din contribuţii de asigurări (+15,3%, respectiv o creştere cu 11,0 miliarde lei), impozit pe profit (+14,5%, respectiv o creştere cu 1,6 miliarde lei), TVA (+11,9%, respectiv o creştere de 5,1 miliarde lei ), accize (+8,8%, respectiv o creştere de 1,8 miliarde lei).
 
Încasările din contribuţiile de asigurări au fost influenţate de creşterea efectivului de salariaţi din economie, a câştigului salarial mediu brut, a salariului minim pe economie, dar şi de condiţiile legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017, iar veniturile din TVA în creştere cu 11,9% faţă de realizările aceleiaşi perioade a anului 2018, ajungând la o valoare de 47,5 miliarde lei.
 
De asemenea, încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 14,1% respectiv o creştere cu 0,7 miliarde lei.
 
Se înregistrează scăderi ale încasărilor cu 77,8% faţă de aceeaşi perioadă anului precedent la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule.
 
Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt de 11,1 miliarde lei.
 
Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 255,6 miliarde lei, cu 15,3% mai mari faţă aceeaşi perioadă a anului precedent.
 
Cheltuielile de personal sunt cu 20,2% mai mari faţă de cele realizate în primele nouă luni ale anului 2018, creşterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
 
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 16,4% faţă de primele nouă luni ale anului precedent. Creşteri semnificative se înregistrează atât la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, dar şi la bugetul de stat.
 
Se înregistrează de asemenea creşterea cheltuielilor cu subvenţiile cu 11,3%.
 
Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 11,1%, fiind influenţate, în principal, de majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând de la 1.000 lei la 1.100 lei, şi cu 15% de la 1 septembrie 2019, ajungând de la 1.100 lei la 1.125 lei, precum şi de creşterea nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei (de la 1 iulie 2018) şi de la 640 lei la 704 lei ( începând cu septembrie 2019).
 
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 22,9 miliarde lei, cu 50,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
 
Bugetul de stat pentru anul acesta este construit pe un Produs Intern Brut de 1.022,5 miliarde de lei, reprezentând o creştere de 5,5% faţă de 2018, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un deficit bugetar estimat la la 2,55% din PIB (cash) şi 2,57% din PIB (ESA).

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: