Cine este Iulian Iancu, propunerea României pentru Consiliul de Administraţie al Agenţiei Europene pentru Cooperare în Energie

Cine este Iulian Iancu, propunerea României pentru Consiliul de Administraţie al Agenţiei Europene pentru Cooperare în Energie

Iancu este preşedinte al Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor

Iulian Iancu, preşedinte al Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, este propunerea României pentru un loc în consiliul de administraţie al Agenţiei Europene pentru Cooperare în Energie (ACER), potrivit Hotnews.ro. Din 2009, funcţia i-a aparţinut lui Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, dar care a anunţat recent că nu va mai candida pentru un nou mandat.

Ministerul Energiei a confirmat propunerea, susţinând că scrisoarea de susţinere a a fost semnată „având în vedere bogata experienţă pe care o are domnul Iulian Iancu, atât în domeniul producerii resurselor energetice şi reglementării în domeniul energiei“, potrivit sursei ctate.
 
„Conform CV-ului, dl. Iulian Iancu a fost preşedinte al Autorităţii de Reglementare în domeniul Gazelor Naturale şi al Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei. Este preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii în Parlamentul României şi în trecut a fost secretar de stat în Ministerul Economiei şi Comerţului. De asemenea, experienţa în domeniul energiei a fost completată de funcţiile administrative deţinute la Romgaz şi Distrigaz“, se arată în răspunsul Ministerului de resort.
 

Cercetat într-un dosar DNA

 
Iancu este implicat cercetat penal de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pentru trafic de influenţă pe lângă Horia Hăhăianu, fost director al companiei de stat Transelectrica, alături de deputatul Lucian Şova. Potrivit procurorilor, Iancu ar fi intervenit pe lângă Hăhăianu astfel încât să sprijine finanţarea unor activităţi cu scop electoral. Cauza este disjunsă din „Dosarul Toni Greblă“.
 
Folosindu-se de funcţiile de conducere în partid, în perioada octombrie – noiembrie 2012, au intervenit pe lângă Hăhăianu Horia – director în cadrul TRANSELECTRICA S.A. pentru ca acesta, prin influenţa pe care o avea asupra managementului S.C. ENERGOMONTAJ IEA – SUCURSALA BUCUREŞTI S.A. (agent economic care derulează activităţi comerciale cu CNTEE TRANSELECTRICA S.A.), să suporte contravaloarea cheltuielilor de transport efectuate de S.C. TRANSMOLDOVA S.R.L. Oneşti pentru organizaţia Bacău a unui partid, cu prilejul desfăşurării, în data de 17.10.2012, a unei deplasări electorale la Bucureşti (Bacău – Bucureşti şi retur), tarifele de piaţă practicate de societatea de transport fiind de 80 lei / persoană transportată.
A rezultat că transportatorul S.C. TRANSMOLDOVA S.R.L. Oneşti a facturat servicii de transport în cuantum de 10.000 lei cu TVA. 
În acelaşi sens, suspectul Iancu Iulian i-a solicitat lui Hăhăianu Horia să-l sprijine în finanţarea unui monument în jud. Bacău, com. Lipova, activitate care a fost asumată de către deputatul Iancu Iulian. Demersul a avut drept scop promovarea politică, atât a lui Iancu Iulian, cât şi a organizaţiei Bacău a partidului din care făcea parte.
În schimbul folosului necuvenit astfel obţinut pentru sine şi pentru altul, prin intervenţia celor doi membri de partid cu funcţii de conducere, Iancu Iulian i-a promis sprijin pe viitor lui Hăhăianu Horia, pentru obţinerea unor funcţii în cazul în care, în decembrie 2012, conform propunerilor, ar fi ajuns ministrul Energiei.
 
De asemenea, Iancu este şi în atenţia Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) deoarece, în perioada 2008-2012 şi-ar fi angajat fratele la cabinetul său de parlamentar.
 
Numele lui Iancu apare şi în dosarul „Mită la PSD“, în care omul de afaceri Ioan Niculae, patronul grupului InterAgro, şi Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele PSD Brăila, au fost condamnaţi la pedepse cu închisoare. Potrivit rechizitoriului, Niculae îl sprijinea pe Mircea Geoană în alegerile prezidenţiale din 2009 şi cerea numirea lui Iancu ca ministru al Economiei. Acesta avea, la acea dată, în subordinea sa compania de stat Romgaz.
 

Wikileaks despre Iancu: „omul Gazprom“

 
De asemenea, Iancu apare şi în scandalul WikiLeaks, fiind descris în telegramele Ambasadei SUA de la Bucureşti drept „omul Gazprom“, potrivit Hotnews.ro.
 
Iulian Iancu era descris în depeşele Wikileaks de colegul sau de partid, Georgian Pop, drept "controlat de Gazprom". Tot Georgian Pop spunea, citat de oficialii americani, că Iulian Iancu "va susţine South Stream şi propunerile Rusiei pentru instalaţii de depozitare a gazului în Mediaş, Moldova şi Bucureşti". Georgian Pop este preşedintele Comisiei de control SRI din Parlament.
Vorbind despre posibilii candidaţi la posturile de miniştri ai Executivului pe care îl formau PSD şi PDL, în dreptul portofoliului de la Energie, Georgian Pop l-a nominalizat pe PSD-istul Iulian Iancu. Americanii îl citează pe Georgian Pop cu următorul comentariu: "Observaţi-l cu atenţie pe acest individ - e controlat de Gazprom şi va susţine South Stream şi propunerile Rusiei pentru instalaţii de depozitare a gazului în Mediaş, Moldova şi Bucureşti''. Pop a mai adăugat într-o paranteză: "Şi Băsescu susţine South Stream acum, asta i-a spus lui Puţin într-o convorbire telefonică recent - verificaţi treaba asta. Veţi vedea că am dreptate... Nabucco e mort!". 
 
Totuşi, de-a lungul timpului, Iancu a avut mai multe poziţii împotriva grupului rus de gaze. 
 
Astfel, într-o altă telegramă trimisă de Ambasada SUA la Washington în 2008, apare scris că "Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Energie din Camera Deputaţilor şi expertul PSD pe tema energiei, a spus oficialilor economici americani că este îngrijorat de faptul că Rusia îşi foloseşte puterea energetică să manipuleze evenimentele politice din regiune".
 
În 2012, Iancu a susţinut prin lege ca producătorii români de gaze să fie obligaţi să vândă producţia din România numai pe piaţa internă. În acest fel, România ar fi beneficiat de gazele ieftine, iar importurile mult mai scumpe de la Gazprom necesare a înlocui cantităţile vândute peste hotare nu ar mai fi avut loc. Totuşi, propunerea a făcut ca România să ajungă în atenţia Comisiei Europene, care a anunţat că demarează procedura de infringement. Ulterior, interdicţiile de export au fost eliminate din legislaţie.
 
În iunie 2014, la câteva luni după anexarea Crimeei de către Rusia, Iancu anunţa că Gazprom ar fi rezervat toată capacitatea de import a gazelor pe conducta Szeged-Arad, însă Răzvan Nicolescu, ministrul Energiei de atunci, a declarat că informaţia nu este corectă.
 
În septembrie 2014, Iancu afirma că Rusia a finanţat cu 82 de milioane de euro manifestările împotriva gazelor de şist din mai multe ţări europene, inclusiv România, şi a blocat proiecte mari de infrastructură, precum Nabucco. „În mare, o treime din resursele energetice folosite de Europa provin din Rusia, dar şi Rusia îşi asigura o treime din PIB din încasările din exporturile de materii prime energetice, deci şi Rusia e interesată să-şi menţină piaţă europeană. De aici disperarea de a bloca proiecte mari de infrastructură, vezi cazul Nabucco, şi de a bloca accesul europenilor la resursele indigene, vezi manifestările împotriva gazelor de şist, pe care noi le priveam că fiind acţiuni ecologiste şi care au fost susţinute de fapt de Rusia, iar acum vedem de ce“, arăta el atunci.
 
În fine, în luna decembrie a anului trecut, Iancu a fost angrenat într-o dispută în trei cu Răzvan NIcolescu - pe atunci ministru al Energiei - şi cu Niculae Havrileţ, preşedintele Agenţiei Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, în privinţa liberalizării gazelor şi a preţurilor la energia termică.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările