Cum a ajuns restituirea proprietăţilor o afacere înfloritoare pentru mafia samsarilor şi pentru şefii ANRP. România, devalizată de retrocedări

Cum a ajuns restituirea proprietăţilor o afacere înfloritoare pentru mafia samsarilor şi pentru şefii ANRP. România, devalizată de retrocedări

Autoritatea Naţională pentru restituirea Proprietăţilor (ANRP) a fost înfiinţată în aprilie 2005, având rolul de a coordona şi controla aplicarea legislaţiei din domeniul restituirii proprietăţii funciare de către instituiţiile administraţiei de stat şi comisiile de fond funciar

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), o instituţie care ar fi trebuit să vină în sprijinul celor cărora le-au fost confiscate averile de regimul comunist, s-a transformat într-o rampă de lansare a mii de tunuri imobiliare. Cu sprijin din interiorul ANRP, samsarii imobiliari au reuşit să cumpere dosare de retrocedare de la foştii proprietari şi să încaseze de la statul român sume de ordinul zecilor de milioane de euro.

Ştiri pe aceeaşi temă

În urmă cu un an, avocatul Gheorghe Piperea cerea desfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) şi atacarea în instanţă a despăgubirilor primite de cesionari ca măsuri prin care statul poate opri mafia retrocedărilor. 
 
„Dacă aş fi decident, aş lua două măsuri în această privinţă. În primul rând aş desfiinţa ANRP. În al doilea rând, aş lua la analizat cesiunile de drepturi litigioase, aş externaliza activitatea de avocatură a ANRP şi le-aş cere avocaţilor pe care i-aş selec¬ta să atace cu acţiune în nulitate absolută aceste cesiuni, pentru că ele nu sunt aşa cum spun toate autorităţile, legale în sine. Un contract poate fi legal la modul aparent, însă, de regulă, aceste contracte de cesiuni de drepturi litigioase ascund nişte fraude“, spune Piperea în luna iulie a anului trecut. 
 
Evenimentele din ultimele luni, dar mai ales din ultimele zile, vin să confirme cele spuse de avocatul Piperea încă de acum un an. 
 
În ultimii ani, aproximativ 1.000 de cesionari au încasat despăgubiri de 1,5 miliarde de euro, în timp ce mii de foşti proprietari cu dosare depuse la ANRP încă din 2007 nu au primit despăgubiri.
 
George Băeşu, actualul preşedinte al ANRP, declara săptămâna trecută că peste 100.000 de dosare sunt înregistrate la autoritate, iar statul român ar trebui să achite beneficiarilor, după ce vor fi făcute şi retrocedări în natură, între trei şi patru miliarde de euro.
 
„Estimarea noastră este că după ce vom retroceda în natură ceea ce am inventariat acum - de un an şi jumătate noi inventariem ţara să vedem unde mai sunt terenuri - deci după ce retrocedăm în natură tot ce mai găsim, nu vom avea de plătit mai mult de 3-4 miliarde de euro“, a afirmat şeful ANRP.
 
Într-un memorandum adoptat în şedinţă de guvern la începutul anului trecut, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor estima despăgubirile pe care statul le mai are de plătit foştilor proprietary deposedaţi abuziv de regimul communist la aproximativ 8,7-9 miliarde de euro, ceea ce reprezenta 6,5% din Produsul Intern Brut (PIB) estimate pentru anul 2013. 
 
Din cauza numărului mare de procese, Guvernul a fost obligat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) să modifice Legea proprietăţilor naţionalizate, însă termenul impus a fost amânat de mai multe ori. 
 
Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu propusese limitarea la 15% a despăgubirilor. Fostul premier susţinea în 2012 că statul român ar trebui să plătească 70 de miliarde de lei (16 miliarde de euro) pentru dosarele de retrocedare aflate la CEDO. Băeşu a spus însă că estimările financiare ale Guvernului Ungureanu nu aveau niciun fundament şi nicio susţinere prin documente. 
 

Care este scopul ANRP 

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) a fost înfiinţată în aprilie 2005, sub guvernarea Tăriceanu, având rolul de a coordona şi controla aplicarea legislaţiei din domeniul restituirii proprietăţii funciare de către instituiţiile administraţiei de stat şi comisiile de fond funciar, asigurând aplicarea unitară de către acestea a reglementărilor în domeniu. 
 
Prin înfiinţarea ANRP, fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a mutat controlul asupra procedurilor de retrocedare de la primăriile şi prefecturile din teritoriu la centru, la Bucureşti. Astfel, proprietarii ale căror bunuri au fost naţionalizate de regimul communist şi care deşin titluri de despăgubire au început să depună, de la 1 octombrie 2007, dosarele la ANRP pentru acordarea de despăgubiri în numerar şi acţiuni la Fondul Proprietatea. Cei mai mulţi dintre ei au optat numai pentru despăgubiri în numerar. 
 
De la înfiinţare şi până în februarie 2009, Autoritatea a fost condusă de Ingrid Zaarour, susţinută de PNL, apoi, până în octombrie 2009, de Anca Oprea, susţinută de PSD. 
 
Din octombrie 2009 şi până în octombrie 2011, preşedinte al ANRP a fost Nicoleta Crinuţa Dumitrean, susţinută de PDL. Fosta preşedintă a ANRP, din perioada 2009-2011, Crinuţa Dumitrean, fostă Miss Bistriţa, este cunoscută în PDL drept pupila deputatului de Bistriţa-Năsăud, Ioan Oltean. „Domnul Oltean să-şi dea cu părerea asupra oamenilor pe care i-a promovat în funcţii publice în Guvern şi care au eşuat lamentabil, de la domnul Ioan Andreica (fost secretar de stat in MDRT, acuzat de fapte de corupţie -n.r.), continuând cu pupila Crinuţa (n.r.- Crinuţa Dumitrean, fosta şefă a ANRP)“, spunea Ludovic Orban, imediat după căderea Guvernului Ungureanu.
 
Pentru câteva luni, perioada octombrie 2011 - mai 2012, preşedinte al Autorităţii a fost Dorina Danielescu, iar de atunci şi până în prezent, preşedinte este George Băeşu. 
 

Cazul despăgubirii din 2011 a explodat ieri

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) anchetează în aceste zile mai multe persoane, printre care Alina Bica, procurorul-şef al DIICOT, deputaţi şi foşti şefi ai ANRP, pentru că în 2011 ar fi acordat o despăgubire pentru un teren supraevaluat din Bucureşti. 
 
Despăgubirea a avut loc în 2011, când Autoritatea Naţională pentru restituirea Proprietăţilor era Nicoleta Crinuţa Dumitrean. 
 
La finalul lui 2011, aproape întreaga conducere a ANRP a demisionat după arestarea vicepreşedintelui Remus Baciu, condamnat, în aprilie 2014, la cinci ani de închisoare cu executare, pentru că a primit 270.000 de euro pentru a urgenta dosare de restituire de proprietate.
 
Astfel, de la ANRP au demisionat atât preşedintele Crinuţa Nicoleta Dumitrean, cât şi vicepreşedintele Cătălin Teodorescu. La începutul lunii aprilie 2012, premierul Mihai Răzvan Ungureanu a dispus eliberarea lui Cristian Sebastian Mihai din postul de vicepreşedinte al ANRP, acesta fiind ultimul reprezentant al vechii conduceri a instituţiei. 
 
Procurorii DNA i-au reţinut, joi noapte, pe şefa DIICOT Alina Bica, pe Lăcrămioara Alexandru şi pe Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, pentru abuz în serviciu, după ce Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP din care cei trei au făcut parte, a acordat, în 2011, o despăgubire pentru un teren supraevaluat din Capitală.
 
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a încuviinţat, vineri, arestarea preventivă a Alinei Bica, după ce joi seară dăduse undă verde doar pentru reţinere şi arest la domiciliu în cazul şefei DIICOT.
 
Din comisia care, în 2011, l-ar fi despăgubit ilegal pe omul de afaceri Gheorghe Stelian, mai făceau faprte fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean, deputaţii Cătălin Florin Teodorescu (PDL) şi Marko Attila (UDMR), foşti vicepreşedinţi ai autorităţii.
 
De asemenea, Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, Remus Virgil Baciu, foşti vicepreşedinţi ai ANRP, şi Oana Vasilescu au făcut parte la momentul respectiv din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP.
 
Potrivit unui document obţinut de Mediafax, terenul a fost evaluat de expertul evaluator Emil Nuţu, din cadrul S.C. Business Evaluator S.R.L.
 
Potrivit procurorilor DNA, membrii comisiei „au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Nuţu Emil, din cadrul S.C. Business Evaluator S.R.L., prin care a fost stabilită o valoare a terenului în suprafaţă de 13,0535 hectare de 377.282.300 lei, prin supraevaluarea acestuia cu suma de 263.327.559 lei (echivalentul a 61.714.021,6 euro), prejudiciind cu această sumă bugetul de stat“, se arată în documentul obţinut de Mediafax.
 
Potrivit procurorilor, ei au facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian, Valentin Vişoiu, Adrian Andrici, acţionar la CS Universitatea Craiova, şi Gabriel Gheorghe, care au împărţit prejudiciul de peste 61 de milioane de euro, astfel: Stelian - 46.288.238 euro, Vişoiu - 7.035.812 euro, Andrici - 4.196.800 euro şi Gheorghe - 4.196.800,2 euro.
 
Valentin Vişoiu, acţionar la societăţile CNCD SA, Conarg SA, Conarg Real Estate SRL, este arestat la domiciliu, fiind cercetat şi în dosarul de corupţie al primarului Piteştiului Tudor Pendiuc, pentru dare de mită, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu.
 
Pe 15 octombrie 2014, Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în legătură cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafaţă de 13,0535 ha, situat în Bucureşti, zona Plumbuita, sector 2.
 
Potrivit procurorilor, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP a aprobat raportul de evaluare a terenului de 13 ha din Capitală cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei.
 
Astfel, membrii comisiei, luând la cunoştinţă de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741 lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător situat într-o zonă centrală a Capitalei).
 
Aceştia ar fi fost conştienţi însă că terenul era supraevaluat, aspect ce reiese şi din faptul că, anterior, în şedinţa din 24 februarie 2011, când dosarul respectiv mai fusese analizat, s-a dispus amânarea luării unei decizii pentru următoarea şedinţă, fiind solicitată participarea evaluatorului şi întocmirea unui scurt istoric al dosarului, mai notează anchetatorii.
 
După emiterea deciziei de despăgubire, la data de 15 martie 2011, oamenii de afaceri, beneficiari ai drepturilor litigioase asupra terenului din anul 2010, au obţinut titluri de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea, listat la bursă din data 25 ianuarie 2010, în cuantum de 377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro (755/metru pătrat).
 
Prin îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu, de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost produs statului român un prejudiciu în valoare de 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro), reprezentând supraevaluarea, concomitent cu obţinerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase, mai spun procurorii.
 
Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că Alina Bica ar fi primit, prin interpuşi, un teren în Snagov, pe care ulterior l-ar fi vândut, iar o parte din bani ar fi ajuns la Dorin Cocoş, pentru înlesnirea aprobării de către comisia din ANRP a dosarului lui Gheorghe Stelian, un apropiat al fostului soţ al Elenei Udrea.
 
Bica a fost recent în atenţia publică, înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, după ce a apărut într-o serie de fotografii alături de Elena Udrea, la Paris. Fotografiile respective au apărut, timp de câteva ore, pe un site, unde nu au mai putut fi apoi accesate.
 

Alte fapte de corupţie la ANRP. Şpagă de un million de euro

Şirul faptelor de corupţie în cadrul ANRP nu s-a oprit odată cu demisiile de la sfârşitul lui 2011. În luna aprilie a acestui an, Cătălin Dumitru, fost preşedinte al ANRP în perioada iulie 2012 – septembrie 2013, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi spălare de bani, după ce a primit o mită de un milion de euro în legătură cu un dosar de despăgubire.
 
În luna martie 2013, Cătălin Dumitru, vicepreşedinte Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor la aceea dată, a pretins de la un om de afaceri un milion de euro din totalul de 5.213.222 de euro pe care acesta ar fi urmat să o încaseze de la ANRP ca urmare a executării silite.
 
„În schimbul banilor, vicepreşedintele ANRP a susţinut că îşi va încălca atribuţiile de serviciu legate de procedurile administrative pe care această persoană, titular al unui drept litigios, le avea în derulare cu ANRP, independent de executarea silită“, au precizat procurorii.
 
În 13 mai 2013, Cătălin Dumitru a primit de la omul de afaceri, prin intermediul fiului său, echivalentul sumei de un milion de euro, susţin procurorii.
 
„Pentru ascunderea adevăratei destinaţii a sumelor de bani care au făcut obiectul cumpărării de influenţă şi dare de mită, persoana respectivă a întocmit în fals înscrisuri sub semnătură privată intitulate «Contract de împrumut», întocmite de rude ale persoanelor implicate în activitatea infracţională“, au arătat procurorii în documentul citat.
 
Totodată, pentru a ascunde originii ilicite a banilor, din suma de un milion de euro, Cătălin Dumitru a cumpărat, pe numele celor trei fii ai săi, autoturisme de lux şi imobile.
 

Mafia samsarilor

Premierul Victor Ponta declara, în aprilie 2013, că restituirea imobilelor naţionalizate s-a transformat, din cauza neregulilor din perioada anterioară, dintr-o reparaţie istorică într-o mare afacere imobiliară, în care diferite persoane fizice au cumpărat pe sume modice drepturi litigioase şi au obţinut rapid milioane de euro.
 
Premierul a prezentat în aprilie 2013 mai multe cazuri în care retrocedările s-au făcut către samsari: 
 
1. La Câmpia Turzii, Primăria a înregistrat un caz, unde fostul proprietar a cesionat dreptul către o persoană fizică în martie 2010 pentru 500.000 euro, iar această persoană a obţinut titlul de despăgubire doar două luni mai târziu, în mai 2010, pentru peste 20 milioane euro. Cazul a fost posibil, potrivit premierului, deoarece dosarele au fost tergiversate la nivelul local şi la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) până când s-au găsit cesionarii „potriviţi“, cesiunile fiind mascate de contracte de mandat, neurmărite din punct de vedere fiscal şi fără interes pentru impozitarea veniturilor şi verificarea realităţii sumelor declarate. La ANRP s-a stabilit ordinea de soluţionare a dosarelor în funcţie de cesionari, caz dovedit prin faptul că acest dosar are numărul 6123, iar în 2008 se hotărâse soluţionarea doarelor de la 1 la 6200.
 
2. Un alt dosar cu nereguli prezintă cazul unei persoane care a achiziţionat 30% dintr-un dosar, în mai 2010, contra 1 milion euro şi a primit, în august 2010, titlu de despăgubire în valoare de peste 18 milioane euro. În acest dosar, fostul proprietar a primit, în 2006, 35.000 dolari, primul cesionar a revândut, în 2008, pentru 50.000 dolari, iar cesionarii au primit în 2010, în total, titlu de despăgubire în valoare de 53,5 milioane euro.
 
3. O altă persoană a cumpărat, în octombrie 2009, cu 10.000 euro, 25% dintr-un dosar de despăgubire pentru care a primit, în ianuarie 2010, peste 1,5 milioane euro (în acest caz, arată Guvernul, ca în multe altele, se suspectează că cesiunea e de fapt un "onorariu de succes" pentru rezolvarea dosarului la ANRP).
 
4. Un alt caz a fost înregistrat la Camera de Comerţ Argeş, de unde o persoană a cumpărat, în 13 octombrie 2008, pentru 1,2 milioane lei, drepturi litigioase pentru care a primit despăgubiri doar o zi mai târziu, în 14 octombrie 2008, în sumă de 11,9 milioane lei. Există numeroase speţe în care Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a aprobat soluţionarea cu prioritate a unor dosare ("cazuri speciale") deşi acestea făcuseră, anterior, obiectul tranzacţionării pe sume importante.
 
5. Reţine atenţia un dosar în care cesionarul a plătit pentru drepturi 1,5 milioane dolari, a invocat probleme medicale şi a primit titlu de despăgubire, în mai puţin de o lună, în 2008, de la aprobarea regimului de "caz special", pentru 128 milioane euro (la cursul de schimb din anul 2008). În lipsa regimului de caz special, acest dosar nu ar fi fost rezolvat nici în prezent. Mai mult, la ANRP există dosare cu acelaşi statut de "caz special" încă din 2007, rămase nesoluţionate.
 
6. Un alt exemplu face referire la un dosar în care primarul de la Cluj Napoca emite dispoziţie în 27 ianuarie 2011, se înregistrează în martie la ANRP (în acest termen s-a emis şi avizul de legalitate de către prefectul judeţului Cluj), în aprilie se cesionează 25% din dosar, pentru 100.000 euro unei persoane care, în mai 2011 (ultima şedinţa în care s-au aprobat dosare la ANRP), primeşte titlu de despăgubire pentru două milioane euro.
 
La momentul la care premierul Victor Ponta a prezentat aceste cazuri, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a anunţat că va verifica modul în care au fost efectuate restituiri în natură în timpul guvernărilor anterioare.
 
Premierul Victor Ponta a explicat astfel că statul a soluţionat până în prezent 27.315 dosare cu titlu de despăgubire pentru imobile naţionalizate şi mai are de rezolvat circa 200.000 astfel de dosare, dar soluţiile de până în prezent nu au favorizat proprietarii, ci au ajutat, indirect, o mafie a samsarilor.
 
El a arătat că ponderea reală a foştilor proprietari este foarte mică, prin comparaţie cu cei ce deţin drepturi litigioase şi că pentru 2% din totalul dosarelor cu drepturi litigioase au fost efectuate aproape 60% din plăţi.
 
Mai puteţi citi: 
 
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările