Creşterea PIB, bazată aproape în totalitate pe consum. Ce spun analiştii

Creşterea PIB, bazată aproape în totalitate pe consum. Ce spun analiştii

Dacă România ar avea o economie de tip închis, adică populaţia ar folosi doar ce se produce în ţară, creşterea economică bazată pe consum n-ar fi o problemă, condieră analiştii, precizând însă că lucrurile nu stau aşa: având în vedere că mai mult importăm decât exportăm, leul se depreciază şi creşte inflaţia.

Ştiri pe aceeaşi temă

PIB a crescut cu 7% în primele 9 luni din 2017 faţă de perioada similară a anului trecut, datorită sumelor pe care le-au cheltuit gospodăriile, a anunţat INS. Potrivit acestuia, valoarea PIB a ajuns la peste 696,7 miliarde lei, creştere datorată cheltuielilor pentru consum final al gospodăriilor care au crescut cu 9,7%.
 
Această creştere economică bazată pe consum este „extraordinară” pentru ţările care folosesc doar ce produc, nu şi produse de import, consideră analiştii.
 
„Aşa cum am spus întotdeauna, o creştere economică bazată de consum este extraordinară pentru ţările care au o economie de tip închis. Dacă e bazată pe importuri, se creează nişte produse care, mai devreme sau mai târziu, se vor răzbuna”, a declarat pentru „Adevărul” analistul Mugur Şteţ.
 
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, o contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net, care a fost cu 0,6% mai mic în primele 9 luni din acest an, faţă de perioada similară a anului trecut, consecinţă a creşterii cu 9,6% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii (10,8%).
 
 
Vasilescu: Când importurile sunt mai mari ca exporturile, leul se depreciază şi creşte inflaţia
 
 
Legat de aceste importuri mult mai mari decât exporturile, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a spus că efectul este deprecierea leului şi creşterea moderată a inflaţiei.
 
„BNR a estimat pentru începutul anului viitor o inflaţie de 3%. Este o creştere moderată care vine după 2 ani de inflaţie negativă. Acest procent nu este rău”, a spus Vasilescu.
 
Acesta a explicat că, în ultima perioadă „s-au produs nişte mişcări care au tulburat opinia publică. „Cursul valutar, preţurile de schimb sunt efecte pe termen lung. Importurile au depăşit cu mult exporturile şi aici vorbim despre o diferenţă de 12 miliarde de euro la sfârşitul anului 2017. În aceste condiţii, când se creează o astfel de diferenţă, apare întrebarea „cine o plăteşte?”. Plata este creşterea cursului valutar şi implicit a preţurilor, pentru că dacă sunt valute mai scumpe, toate mărfurile sunt mai scumpe. Dar sunt creşteri moderate, pentru că BNR a intervenit şi intervine pe termen lung”, a spus Vasilescu.
 
 
Ionuţ Dumitru (Consiliul Fiscal): Inflaţia va ajunge la peste 4%, aproape de 5% la începutul lui 2018
 
În opinia preşedintelui Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, această creştere a PIB bazată pe consum va provoca dezechilibre, iar inflaţia va depăşi 4%, situându-se aproape de 5% anul viitor.
 
„Creşterea economică din trimestrul III este foarte mare, surprinzător de mare. Explicaţia fiind creşterea consumului cu peste 13%, care a contribuit cu peste 90% la PIB. Această  creştere record nu poate fi considerată sustenabilă şi va alimenta dezechilibre. Inflaţia va creşte la 3% spre sfârşitul acestui an, iar la începutul anului viitor va ajunge la peste 4%, poate chiar foarte aproape de 5%”, a declarat pentru „Adevărul” Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
 
 
PIB a crescut cu 8,6% în trimestrul 3
 
În trimestrul al treilea faţă de acelaşi trimestru din anul 2016, PIB-ul a înregistrat o creştere cu 8,8% pe seria brută şi cu 8,6% pe seria ajustată sezonier.
 
Potrivit INS, toate ramurile economiei au contribuit la creşterea PIB: industria - cu o pondere de 23,2% la formarea PIB, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante - cu o pondere de 18,2% la formarea PIB, agricultura, silvicultura şi pescuitul, activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport.
 
Preţurile au continuat să crească din octombrie. Rata anuală a inflaţiei a urcat la 2,6%, cel mai mare nivel din 2013
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările