Creşterea economică s-a dezumflat fără „dinozaurul“ Ghizdeanu. Comisia de Prognoză reduce drastic estimarea la numai 4%, în acest an

Creşterea economică s-a dezumflat fără „dinozaurul“ Ghizdeanu. Comisia de Prognoză reduce drastic estimarea la numai 4%, în acest an

Ion Ghizdeanu, fostul preşedinte al Comisiei Naţionale de Prognoză

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a redus semnificativ, la numai 4%, estimarea de creştere economică pentru acest an, în prognoza de toamnă, comparativ cu o estimare de 5,5% în prognoza de primăvară, când la conducerea instituţiei se afla Ion Ghizdeanu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ion Ghizdeanu conducea Comisia de Prognoză din anul 2000, iniţial ca director general, iar ulterior ca preşedinte. El a fost demis la începutul acestei luni de către premierul Ludovic Orban, fiind una dintre primele decizii luate de acesta după instalarea în funcţie. Orban a reamintit un banc despre Ion Ghizdeanu, care a tot circulat de-a lungul timpului: „Îl întreba un lider politic pe domnul Ghizdeanu: Cât e creşterea economică? / - Cât vreţi dumneavoastră!”.

„Adevărul” a scris anterior cum Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a devenit un braţ prin care Guvernul controlează discreţionar infrastructura, Fiscul, ajutoarele de stat şi investiţii de zeci de miliarde de euro.

Noua prognoză a CNSP

Prognoza de toamnă 2019 estimează o creştere economică în vecinătatea inferioară a nivelului de 4,0% pentru anul 2019, pe baza datelor statistice sectoriale ale conturilor naţionale disponibile pentru primul semestru, şi de 4,1% pentru anul 2020. Pe termen mediu, creşterea economică se va menţine ridicată comparativ cu media UE (1,4%), asigurându-se continuarea procesului de convergenţă reală către media europeană. Pentru perioada 2021- 2023 ritmul mediu anual al produsului intern brut (PIB) este de circa 4,2% în termeni reali.

Potenţialul economiei româneşti rămâne uşor superior nivelului prognozat al PIB-ului efectiv, situaţie generată de evoluţiile din perioada precedentă. Creşterea potenţială a României a fost de 4,6% în anul 2018 şi poate fi considerată o rată de referinţă, întrucât datele utilizate au un grad ridicat de certitudine (definitive sau semidefinitive), calculele fiind efectuate de către Comisia Europeană cu ajutorul metodologiei comune agreate la nivelul tuturor statelor membre. Prognoza de toamnă a CNSP publică şi evaluări ale creşterii potenţiale pentru fiecare an până la orizontul de prognoză pe baza unor indicatori specifici cadrului macroeconomic.

Începând din anul 2022, dinamica PIB-ului efectiv se va situa uşor peste cea potenţială, pe fondul unei evoluţii susţinute de investiţii, alături de consum, într-un mediu intern favorizat de stabilitatea şi predictibilitatea politicilor macroeconomice şi de îmbunătăţirea sentimentului economic, de relansarea industriei şi menţinerea dinamicii sustenabile a serviciilor.

Pe partea ofertei, sectorul serviciilor şi cel al construcţiilor vor avea dinamici net superioare produsului intern brut, în timp ce industria îşi revine treptat după scăderea estimată pentru anul 2019, scădere determinată de încetinirea fluxurilor comerciale globale şi de aspectele legate de competitivitate în activităţile producătoare de bunuri de consum. Pe partea cererii, formarea brută de capital fix va avea o dinamică net superioară celei a consumului final, în timp ce importurile de bunuri şi servicii vor depăşi uşor exporturile, contribuţia rezultată a exportului net la creşterea reală a PIB menţinându-se negativă pe tot orizontul de prognoză. După deteriorările din 2018 şi 2019, ca urmare a stimulării cererii de consum şi a slăbirii exporturilor, echilibrarea structurii produsului intern brut pe partea de utilizări va conduce la o ajustare treptată a deficitului de cont curent spre nivelul de echilibru pe termen mediu. Conform standardelor europene, media pe trei ani a deficitului de cont curent nu trebuie să depăşească 4% din PIB.

În perioada 2020-2023 numărul mediu de salariaţi va avansa în medie cu 2% anual, un ritm uşor mai redus decât în perioada precedentă, având în vedere gradul ridicat de tensionare a pieţei muncii. Pe orizontul de prognoză, un rol important aparţine îmbunătăţirii structurii ocupării forţei de muncă în favoarea categoriilor profesionale cu grad mai ridicat de calificare. De asemenea, câştigul salarial mediu net real se va majora cu un ritm în uşoară decelerare, dar mai apropiat de avansul preconizat al productivităţii.

În privinţa preţurilor de consum, procesul de dezinflaţie va continua pe fondul epuizării excesului de cerere de consum, inflaţia medie anuală ajungând la 2,6% în anul 2023, de la 3,8% în 2019.

Prognoza ia în considerare o uşoară ameliorare a contextului internaţional, care se reflectă, ca şi în cazul prognozei de toamnă a Comisiei Europene, într-o îmbunătăţire a perspectivelor de creştere globală, de la 2,9% în 2019 la 3,0% şi 3,1% în 2020 şi respectiv 2021. La nivel european se presupune păstrarea dinamicii de 1,4% a PIB-ului mediu UE pe intervalul 2019- 2021, în timp ce zona euro va experimenta o accelerare moderată de la 1,1% în 2019 la 1,2% în 2020-2021.

În acelaşi timp, sunt de evidenţiat corecţiile în jos faţă de prognoza de primăvară, de la 5,5%-5,7% la 4,0%-4,1% în 2019-2020, determinate de evoluţiile economice din primele şase luni din acest an privind structura PIB şi primele nouă luni privind principalii indicatori lunari ai producţiei şi cifrei de afaceri pe sectoare de activitate, respectiv: încetinirea creşterii economice trimestriale, de la 5,0% în primul trimestru la numai 3,0% în trimestrul al treilea, cu posibilitatea unei reveniri relative în ultimul trimestru; intrarea dinamicii reale a producţiei industriale în teritoriu negativ, cu o accentuare în perioada iunie-august 2019, urmată de o uşoară atenuare în octombrie; scăderea activităţii în agricultură în a doua jumătate a anului; datele publicate de INS cu privire la efectivul salariaţilor şi câştigul salarial mediu brut; evoluţia contului curent în ianuarie-septembrie 2019.

Noua prognoză a CNSP, mai apropiată de alte estimări

În acest context, estimarea de creştere economică se apropie mai mult de prognozele principalelor instituţii financiare atât din România, cât şi internaţionale.

Spre exemplu, Consiliul Fiscal susţinea, în august, odată cu rectificarea bugetară, că ipoteza „de accelerare a creşterii economice reale la 5,5% în 2019 pare excesiv de optimistă”. Instituţia mai precizat că nu este singura care apreciază drept plauzibil un avans al economiei de numai 4% în acest an.

Într-adevăr, Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează o creştere economică de doar 4% în 2019 pentru România, aceeaşi prognoză oferind-o şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cât şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD)

Comisia Europeană prognozează o creştere economică de 4,1% pentru România, în acest an, în timp ce Banca Mondială este mai optimistă, cu o estimare de 4,2%.

Fostul ministru de Finanţe Eugen Teodorovici critica instituţiile care elaborează prognoze pesimiste, acuzând că din cauza acestor estimări este afectat fiecare român. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: