Comisia Europeană îmblânzeşte prognoza pentru România: contracţie de 5,2% în 2020. Deficitul va trece de 10%

Comisia Europeană a îmbunătăţit prognoza economică pentru România şi estimează o contracţie de 5,2% în 2020, comparativ cu estimarea iniţială de 6% din vară. Cu toate acestea, Executivul de la Bruxelles preconizează un deficit de peste 10% pentru ţara noastră.

„Deşi contracţia din 2020 pare mai puţin severă decât se aştepta iniţial, incertitudinea rămâne foarte mare, având în vedere evoluţia recentă a pandemiei, iar producţia reală nu va reveni la nivelurile pre-criză înainte de sfârşitul anului 2022. Deficitul bugetar se estimează că va creşte semnificativ, deoarece efortul fiscal necesar pentru combaterea crizei se adaugă derapajelor fiscale din trecut”, arată Comisia Europeană, în prognoza de toamnă.

Astfel, Comisia Europeană estimează că Produsul Intern Brut real se va contracta cu 5,25% în 2020 şi va creşte cu aproximativ 3,2% în 2021 şi 3,7% în 2022. Consumul privat ar trebui să revină treptat, în conformitate cu eventuala relaxare a măsurilor de distanţare socială, în 2021 şi 2022. Investiţiile se preconizează de asemenea că vor reveni, deşi oarecum în surdină, din cauza incertitudinii. Se aşteaptă ca exporturile nete să contribuie negativ la creşterea economică în 2020.

După o contracţie puternică din aprilie, exporturile au început să se îmbunătăţească în al treilea trimestru al anului 2020, dar nu se aşteaptă recuperarea pierderilor până la sfârşitul anului. Pe măsură ce cererea internă scade, importurile vor scădea, deşi mai puţin decât exporturile.

Rata şomajului a crescut în prima jumătate a anului 2020, dar s-a stabilizat în timpul verii, datorită măsurilor politice care limitează pierderile de locuri de muncă. Se preconizează că rata şomajului va ajunge la aproape 6% în 2020 şi va continua să crească oarecum în 2021 din cauza reacţiei întârziate de recesiune a pieţei forţei de muncă. În 2022, şomajul se aşteaptă să scadă din nou, dar să rămână peste 5%. Se preconizează că salariile nominale vor creşte moderat peste orizontul prognozat după câţiva ani de creştere de două cifre.

Se preconizează că inflaţia va scădea la 2,5% în 2020, în principal din cauza scăderii accentuate a preţurilor la petrol şi va rămâne limitată pe parcursul 2021 şi 2022.

Comisia Europeană mai estimează că încrederea ar putea să scadă, iar fluxurile de credite ar putea fi perturbate, din cauza incertitudinii prelungite datorate direcţiei viitoare a politicilor publice din România, ceea ce va afecta negativ investiţiile şi creşterea.

„O creştere mai mică decât cea prevăzută a pensiilor nu s-ar traduce neapărat în riscuri sporite pentru creşterea economică, datorită efectelor pozitive de încredere generate de perspectivele fiscale îmbunătăţite. Pe de altă parte, se aşteaptă ca fondurile alocate României în cadrul Facilităţii de recuperare şi rezilienţă să ofere sprijin suplimentar investiţiilor”, arată raportul.

Se preconizează că deficitul administraţiei publice va creşte la aproximativ 10,2% din PIB în 2020, de la 4,3% în 2019. Tendinţa expansivă preexistentă, determinată în mare parte de creşterile de pensii, va fi consolidată de impactul crizei COVID-19, arată Comisia.

„Cheltuielile cu pensiile urmează să crească considerabil, determinate de efectul pe întregul an al unei majorări de 15% din septembrie 2019 şi o creştere suplimentară de 40% în septembrie 2020. Mai mult, alocaţia pentru copii a fost dublată”, arată Comisia Europeană, care ia în calcul deciziile luate de Parlament, de creştere majoră a cheltuielilor cu pensiile, alocaţiile şi salariile profesorilor.

Cheltuielile suplimentare datorate măsurilor legate de COVID-19, inclusiv schemele de sprijin pentru ocuparea forţei de muncă şi cheltuielile legate de sănătate, sunt proiectate la 1,3 puncte procentuale din PIB, din care 0,4 puncte punctuale finanţate prin transferuri UE. Veniturile fiscale vor fi afectate negativ de recesiune”, arată raportul.

Comisia estimează că din UE, doar România, Belgia, Spania, Franţa şi Italia vor avea deficite peste 10%.

Astfel, în ciuda prognozei de redresare economică şi a faptului că schemele de sprijin pentru forţa de muncă din pandemie vor expira (în absenţa bugetului pe 2021), deficitul administraţiei publice va creşte în continuare, ajungând la aproximativ 11,2% din PIB în 2021 şi 12,5% din PIB în 2022, dacă presupunem că nu va exista o modificare de politici. Acest lucru se datorează efectului pe întregul an al creşterii cu 40% a pensiilor din septembrie 2020 şi unei recalculări suplimentare a pensiilor programate pentru septembrie 2021. Această prognoză nu include nicio măsură finanţată din subvenţiile provenite din facilitatea de recuperare şi rezilienţă. În consecinţă, se estimează că raportul datorie / PIB al României va creşte de la 35,3% în 2019 la aproximativ 63,5% în 2022.

În schimb, Comisia Europeană arată că ar putea exista un scenariu mai pozitiv în care creşterile pensiilor şi alocaţiilor pentru copii s-ar putea dovedi mai moderate. „Guvernul, în rectificarea bugetară din august, a propus creşterea pensiilor cu 14% în loc de 40% din septembrie 2020 şi eşalonarea creşterii alocaţiilor pentru copii. Cu toate acestea, Parlamentul a respins această propunere. Această prognoză, în conformitate cu presupunerea standard de modificare a politicii, este realizată pe baza votului din Parlament. În viitor, în absenţa unui buget pentru 2021, acesta încorporează majorările impuse de legea pensiilor în vigoare în prezent”, arată Comisia.

În 2021 şi 2022, se preconizează că toate ţările, cu excepţia României, vor vedea o îmbunătăţire a soldului general.