Ce a mai rămas din coloşii industriali de pe timpul lui Ceauşescu

Ce a mai rămas din coloşii industriali de pe timpul lui Ceauşescu

FOTO Arhiva Adevărul

Fortus Iaşi, UCM Reşiţa şi Siderca Călăraşi au fost devalizate în urma privatizărilor, statul şi administratorii judiciar suportând costuri uriaşe legate de pază şi conservare

Ştiri pe aceeaşi temă

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS, fostele AVAS, APAPS şi FPS) cere Guvernului să finanţeze toate cheltuielile legate de preluarea imobilelor, terenurilor şi altor bunuri care au aparţinut statului pe vremea regimului comunist, justificându-şi demersul prin faptul că are conturile blocate de păgubiţii FNI şi nu poate achita cheltuielile legate de preluarea acestor bunuri în urma operaţiunilor de dare în plată (demarate în urma insolvenţei sau falimentului unora dintre întreprinderi), şi nici cheltuielile legate de reprezentarea României în instanţele naţionale şi internaţionale.
 
Potrivit Notei de fundamentare a proiectului de Ordonanţă de Urgenţă, AAAS arată că „recuperarea creanţelor prin dare în plată presupune majorarea patrimoniului Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului cu valoarea bunurilor preluate, concomitent cu diminuarea valorii creanţelor deţinute de instituţia noastră şi nu încasarea unor sume de bani cu impact financiar asupra veniturilor bugetului general consolidat. Impactul financiar intervine în momentul valorificării bunurilor preluate prin operaţiunea de dare în plată”.
 
Concret, este vorba despre activele care au rămas în urma marilor privatizări efectuate după Revoluţie, respectiv Fortus Iaşi, Oltchim Râmnicu Vâlcea, Conban Bucureşti, UCM Reşiţa şi Siderca Călăraşi.
 
Astfel, doar pentru preluarea activelor Fortus Iaşi, autoritatea are nevoie de circa 3 milioane de lei în acest an. 
 
„Potrivit estimărilor noastre, suma necesară pentru plata cheltuielilor generate de preluarea activului funcţional aparţinând FORTUS SA Iaşi pentru anul 2019, este de 2.978.000 lei, din care cheltuieli de conservare în sumă de 840.000 lei / an (70.000 lei/lună x 12 luni), reprezentând achiziţii necesare gestionării aspectelor de mediu (materiale antipoluare, preluare materiale radioactive, preluare deşeuri substanţe chimice cu conţinut de substanţe periculoase, preluare deşeuri vată minerală şi sticlă, lucrări colectare – curăţare bazine colectare – decantare); cheltuieli cu asigurarea pazei obiectivului în sumă de 2.127.000 lei / an (12 posturi x 408 lei/post x 365 zile = 1.787.000 lei + 340.000 lei TVA); cheltuieli cu realizarea analizei de risc la securitatea fizică în sumă de 11.000 lei”, menţionează autoritatea.
 

Fortus Iaşi

Fortus Iaşi a fost privatizată în 2003, fiind cumpărată de Metalexportimport SA la un preţ de 35,8 ori mai mic decât cel propus iniţial, respectiv cu 700.000 de euro, faţă de 28,5 milioane de dolari cât era menţionat în caietul de sarcini. 

Cumpărătorul se angajase însă să investească 1,5 milioane de euro în companjie până la 11 august 2008 , să asigure un capital de lucru de aproape 1 milion de euro şi să vândă o parte din active. 
 
Pentru că nu a respectat prevederile contractului de privatizare, AVAS a executat gajului pe pachetul de acţiuni şi a desfiinţat, în instanţă contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni.
 

Oltchim SA

 
Oltchim a finalizat în decembrie 2018 contractul de vânzare de active încheiat cu Chimcomplex Borzeşti, prin încasarea integrală a preţului tranzacţiei şi prin transferul dreptului de proprietate asupra activelor, începând cu finele ultimei săptămâni. Preţul stabilit prin contract a fost de 127 milioane euro plus TVA.
 
Chimcomplex a preluat însă doar 60% din Oltchim, urmând ca celelalte active, respectiv restul de 40% care au rămas în proprietatea statului, care au demarat procedurile de reorganizare judiciară prevăzute de legea insolvenţei.
 

UCM Reşiţa

 
UCM Reşiţa a fost privatizată la finalul anului 2003, fiind cumpărată de Inet AG, deţinută de cetăţeanul elveţian Beat Eugene Corpataux, un apropiat al controversatului om de afaceri Bogdan Buzăianu.
 
Privatizarea a fost condiţionată de păstrarea angajaţilor, eşalonarea datoriilor la stat pe 5 ani şi scutiri de penalităţi. Ulterior, s-a încheiat un acord cu ministerul de resort deoarece condiţiile nu au fost respectate, fiind aprobate noi facilităţi şi reeşalonări.
 
Într-un final, procurorii anticorupţie au deschis un dosar penal pentru evaziune fiscală evaziune fiscală, deturnare de fonduri, abuz în serviciu, spălare de bani, asocierea în vederea săvârşirii unei infracţiuni, prejudiciul estimat depăşind 10 milioane euro. Puşi sub acuzare au fost Adrian Chebuţiu şi Adrian Preda, preşedintele-directror şi directorul executiv de la UCM Reşiţa, dar şi Said Baaklini, patronul Libarom.
 

Siderca Călăraşi

Combinatul Siderca Călăraşi, construit la Revoluţie în proporţie de 90%, avea la momentul privatizării propriul port la Dunăre şi 6.500 de angajaţi. A fost pus pe lista privatizărilor încă din 1993, pe când era premier Nicolae Văcăroiu, însă toate încercările au eşuat. 
 
Privatizările, conduse de APAPS, au costat guvernul cel puţin 100 milioane de dolari şi o serie întreagă de fraude au fost comise în timpul acestora. 
 
În cele din urmă combinatul a fost vândut în anul 2002 companiei italiene AFV Acciaierie Beltrame Spa contra sumei de 20 milioane de dolari. Compania italiană, în loc să realizeze investiţiile promise, a vândut combinatul companiei Tenaris contra sumei de 37 de milioane de euro.
 
Redenumită Donasid, compania a păstrat doar părţile viabile: oţelăria, unitatea de turnare continuă şi laminorul pentru profile grele şi şină de cale ferată. Siderca a contribuit cu 150 ha şi cu clădirea administrativă. În 2005 Siderca a intrat oficial în faliment, iar Donasid a fost preluată de Tenaris.
 
La nivelul anului 2011 erau 500 de angajaţi din care 300 la oţelărie şi 70 la laminor, Siderca fiind divizată în patru companii: Sidertrans, Martifer, Donalam şi, cea mai mare, Donasid.
 

Paza şi conservarea

Cheltuielile cu paza şi conservarea bunurilor rămase în patrimoniul statului în urma privatizărilor Fortus, Oltchim, UCM Reşiţa, Conban Bucureşti şi Siderca Călăraşi sunt suportate, deocamdată, de administratorii judiciari.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările