Care este miza naţionalizării COS Târgovişte, combinatul de oţeluri speciale administrat de Oleg Shvedakov VIDEO

Care este miza naţionalizării COS Târgovişte, combinatul de oţeluri speciale administrat de Oleg Shvedakov VIDEO

Statul român şi-a anunţat de mai multe ori intenţia de a naţionaliza Combinatul de Oţeluri Speciale COS Târgovişte, companie privatizată în 2002 pentru suma de 60 de milioane de dolari.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un astfel de ultim demers a fost anunţat la finalul lunii noiembrie 2020, chiar de ministrul de atunci al Economiei, Virgil Popescu, care spunea că activele funcţionale ale COS Târgovişte vor fi preluate de stat în contul datoriilor la ANAF, de către o societate comercială nou înfiinţată în subordinea Ministerului Economiei.

Despre acest aspect vorbeşte acum şi recent fost ministru al Economiei, Claudiu Năsui, povestind care a fost miza presiunilor pentru naţionalizarea COS Târgovişte.

„Unul dintre cele mai puternice lobby-uri pe care le-am suportat la ministerul economiei a fost pentru naţionalizarea COS Târgovişte. Încă din prima zi în minister mi s-a spus că e urgent să semnez rapid actele. Totul pe repede înainte. Evident, nu am semnat nimic.

Presiunile s-au exercitat prin multe mijloacele. De la telefoane suspuse, la proteste în stradă. Nu am cedat la niciunele. De ce era aşa mare interes să fie naţionalizată acea companie 100% privată? Pentru că ar fi însemnat şi ştergerea unei datorii de 40 de milioane de euro pe care proprietarul, o firmă rusească, o are la statul român. 40 de milioane de euro ar fi trebuit să şterg cu pixul, o creanţă care nici măcar nu era a ministerului economiei, ci a ANAF.

Aţi înţeles acum miza? Nu se salvează niciun combinat. Singurul salvat ar fi proprietarul rus. Visul lui, şi al politrucilor aserviţi acestor interese, era să şterg datoriile, iar în contul lor să naţionalizez combinatul. Bonus pentru politrucii din jur era să aibă o nouă companie de stat pe care să o căpuşeze cu activul de partid, ca pe toate celelalte.
 
Ce ar fi fost normal să facă statul? În primul rând să nu acumuleze 12 ani datorii colosale pe care să le deconteze contribuabilii. În al doilea rând, să scoată creanţa ANAF la licitaţie. Să o vândă celui dispus să plătească cel mai mult pe ea. În felul acesta mai recupera ceva, iar combinatul ar fi avut un proprietar suficient de interesat de el cât să-l cumpere.
 
Am zis că sub semnătura mea nu se va naţionaliza nicio întreprindere, oricât de mari sau perfide sunt presiunile. Şi au fost”, a scris Năsui pe pagina sa de Facebook.
 

 

COS Târgovişte a intrat în faliment la 30 iunie 2021, după 8 ani de insolvenţă

 
Planul de reorganizare modificat şi completat, votat de creditori, dar respins de instanţă, prevedea "începerea de urgenţă a procedurii de vânzare prin licitaţie publică a activului funcţional COS Târgovişte prin transfer de active (activitate)". Suma încasată din vânzare ar urma să fie folosită pentru plata datoriilor bugetare către ANAF, în cuantum de peste 200 milioane lei.
 

Această suma de 200 de milioane de lei echivalează cu  40 de milioane de euro sau  48 de milioane de dolari, ceea ce înseamnă mult mai puţin decât suma încasată în 2002 de stat în urma privatizării.

 
DEER a cerut "deschiderea procedurii falimentului faţă de COS Târgovişte SA ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor de plată privind creanţa curentă în sumă de 3.255.350,39 lei".
 
COS Târgovişte, aflat de aproape 8 ani în insolvenţă, este singurul producător de oţel-beton cu ciclu complet din România. Compania s-a aflat în portofoliul grupului rus Mechel şi este controlată în prezent de către offshore-ul cipriot Mazur Investments Ltd., cu peste 86% din acţiuni.
 
Administrator special al combinatului este rusul Oleg Shvedakov. Cel mai mare creditor al combinatului, care a şi propus modificarea planului de reorganizare, este offshore-ul cu acţionariat necunoscut Alphard Financial Corp. din Insulele Virgine Britanice, ce deţine creanţe totale de aproape 254 milioane lei asupra COS Târgovişte.
 
Aproape toţi salariaţii COS Târgovişte au fost concediaţi, ca urmare a opririi producţiei, fiind păstraţi doar cei necesari continuării procedurii de insolvenţă, ţinerii în funcţiune a reţelelor de utilităţi şi conservării echipamentelor.
 
În prezent, Tribunalul Dâmboviţa judecă contestaţia la procedura de faliment, următorul termen fiind stabilit pentru data de 16 noiembrie 2021. La masa credală s-au înscris peste 420 de creditori.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările