Când poate adera România la moneda euro

O nouă reuniune a Comisiei Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro a avut loc, la Palatul Victoria, cu participarea preşedintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, şi guvernatorului Băncii Naţionale  a României, Mugur Isărescu.

România nu poate adera la moneda euro mai devreme de 2022, în cel mai optimist scenariu, sau în 2027 în cel mai pesimist, consideră specialiştii prezenţi la Comisia Naţională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro. Evenimentul a avut loc marţi, la Palatul Victoria, în prezenţa preşedintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, şi a guvernatorului Băncii Naţionale  a României, Mugur Isărescu.

În cadrul acestuia, prof.univ.dr. Aura Socol, cea care a prezentat raportul de fundamentare, a afirmat că „România a făcut multe progrese din perspectiva convergenţei”. 

Convergenţa reală este criteriul fundamental de aderare la moneda euro care are în vedere gradul de dezvoltare şi de apropiere a unei ţări de performanţele economice ale zonei Euro.

Aura Socol a prezentat trei scenarii care arată perioada de timp în care România ar putea ajunge la o masă critică de convergenţă reală şi structurală. „În cazul unei ţinte stabilite de 70% din media zonei euro (ZE 19), România poate atinge acest nivel în 6 ani dacă înregistrează o rată de creştere medie de 4% pe an sau în 4 ani cu o rată de creştere de 5%. În scenariul în care România îşi propune să atingă 75% din ZE 19 (nivel cel mai indicat pentru economia României), aceasta se poate realiza într-un interval de 9 ani (dacă se păstrează rata medie de creştere istorică de 4% pe an) sau în 6 ani în contextul unei creşteri cu o rată medie de 5% pe an”, a informat Executivul.

În vara anului trecut, ministrul de externe Teodor Meleşcanu estima că România va trece la moneda euro în anul 2022, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu precizând însă că trecerea la Euro va fi sustenabilă "doar dacă ne concentrăm pe reducerea decalajelor de dezvoltare între regiunile României".

Comisia Europeană: România a îndeplinit doar unul dintre cele patru criterii pentru aderare

În vara acestui an, un raport lansat de Comisia Europeană arăta că România îndeplineşte doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro: criteriul referitor la finanţele publice (deficit bugetar sub 3% şi datorie publică mai mică de 60% din PIB). 

Însă ţara noastră nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor (inflaţia nu poate fi mai mare de 1,5%), cel al cursului de schimb (cel puţin 2 ani fără devieri semnificative de la cursul central ERM II şi fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu euro în aceeaşi perioadă) şi a rata dobânzilor pe termen lung (care nu ar trebui să fie mai mare de 2 puncte procentuale peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a preţurilor), iar legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu tratatul european.

 În acest din urmă caz, România ar trebui să se asigure că legislaţia şi normele lor naţionale prevăd independenţa băncilor lor centrale naţionale şi că statutele acestora respectă dispoziţiile tratatelor şi sunt compatibile cu statutul Băncii Centrale Europene (BCE) şi cu cel al Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC).