Băncile au câştigat cele mai multe procese pe darea în plată. Păunescu: CSALB oferă soluţii acceptate de ambele părţi, ceea ce în instanţă este imposibil

Într-un singur an pe rolul instanţelor s-au înregistrat 3.594 de litigii pe legea dării în plată., dintre care au fost soluţionate doar 593: 357 în favoarea băncilor şi 236 în favoarea debitorilor, a declarat într-un interviu acordat „Adevărul” Alexandru Păunescu, preşedintele CSALB.

R: Legea dării în plată a creat, încă de la publicare, multe discuţii în viaţa publică. De curând, Curtea Constituţională a decis că elementele referitoare la impreviziune, din cuprinsul Legii dării în plată, sunt constituţionale. Ce înseamnă această decizie a CCR privita prin prisma CSALB?

Alexandru Păunescu: La momentul redactării legii, statul român a privit legea dării în plată ca fiind un instrument care să îi ajute pe consumatori să se redreseze.  Soluţia oferită de legiuitor celor aflaţi în imposibilitatea de a-şi mai achita creditul a fost introdusă ca un efect al crizei economice din anii 2008-2010. La acel moment, decizia a fost una particulară şi, pentru multe instituţii bancare, greu de acceptat. Pentru debitori, darea în plată a fost prezentată ca un colac de salvare:  ei au putut alege, atunci când au intrat în incapacitate de plată, soluţia simplă de a da înapoi băncii imobilul ipotecat, pentru a-şi stinge integral datoriile derivate din respectivul credit.

Este motivul pentru care, de-a lungul timpului, au fost ridicate la Curtea Constituţională numeroase excepţii de neconstituţionalitate. Excepţii tranşate recent de instanţa de control constituţional, după adoptarea deciziei prin care a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate cu privire la modificările aduse, cu excepţia actualizării art. 8. alin (5) tezele a doua şi a treia. Ca efect al acestei decizii, consumatorii pentru care sunt îndeplinite criteriile stabilite de legiuitor pot accesa procedura dării în plată în condiţii mai clare, mai predictibile. Sfatul CSALB pentru cei aflaţi în această situaţie este să apeleze la această soluţie ca ultimă alternativă.

Există şi alte soluţii, necontencioase. De pildă, dacă ar fi să ne raportăm la volumul de dosare soluţionate într-un an, CSALB poate fi comparat cu o mică “instanţă”, fără însă a ne aroga prerogativele sau atribuţiile acesteia. Este, în mod plastic spus, o instituţie a împăcării, a soluţiilor obţinute pe cale amiabilă între bănci şi consumatori. Prin conciliere putem să oferim soluţii acceptate de ambele părţi, ceea ce în instanţă este imposibil. Acolo, pierzi sau câştigi.

Concilierea, ca practică europeană, este cea care oferă şansa consumatorului să ajungă la o înţelegere cu banca şi să păstreze imobilul, fără a mai fi necesară darea în plată. De altfel, în majoritatea cazurilor de notificare de dare în plată, intenţia reală a consumatorilor nu a fost  de renunţare efectivă la imobilul ipotecat, în majoritatea cazurilor fiind vorba despre casa/locuinţa familială, pentru care s-au plătit rate lunare timp de ani şi ani de zile.

Cei mai mulţi au dorit să beneficieze   de suspendarea plăţii ratelor, ca efect implicit al notificării de dare în plată, prevăzută de actul normativ pe întreaga perioadă de judecată a speţei respective. Atenţie însă, fiindcă trebuie să se facă o diferenţiere clară între creditorii care nu mai pot plăti datoria la bancă şi cei care nu mai vor să o plătească, diferenţiere reţinută, de altfel, şi de Curtea Constituţională.

Revenind la rolul CSALB, conciliatorii Centrului iau în calcul, la momentul formării unui dosar, toate motivele reale care îl pot aşeza justificat pe consumator la masa concilierii. Este nevoie ca toţi cei care ni se adresează să înţeleagă că, pentru a obţine o soluţie echilibrată şi avantajoasă, trebuie să demonstreze băncii ca au într-adevar problemele pe care susţin că le au, de orice natură ar fi: socială, financiară sau de sănătate, şi să se aştepte că soluţia oferită de conciliatorii CSALB va fi una echilibrată pentru ambele părţi. 

R: Există multe persoane care se află în litigiu cu banca de mai mulţi ani sau al căror proces tocmai a început. Printre acestea, sunt si românii care au apelat la procedura de dare în plata. Dacă băncile şi IFN-urile s-au adresat deja instanţei de judecată, mai pot părţile apela la CSALB pentru a încerca să găsească o soluţie alternativă?

Alexandru Păunescu: Ceea ce observăm, dacă privim statisticile, este faptul că, în multe situaţii, debitorii şi-au asumat un risc în momentul accesarii de credite în alte valute decât moneda naţională, mai ales atunci când vorbim de sume foarte mari. Asta poate însemna şi o eventuală lipsă de precauţie, mai ales la creditele încheiate pentru perioade lungi de timp şi, mergând chiar mai departe, de educaţie financiară.  Au existat situaţii ajunse în instanţă în care debitorii, deşi au realizat venituri semnificative, au preferat să le cheltuie în alte moduri în loc să acopere creditul.  Aşadar, dacă ar fi să caracterizăm Legea dării în plată, am putea spune că este o încercare de reglementare a efectelor imprevizibilului. 

Într-o statistică realizată de o renumită casă de avocatură, într-un singur an, la nivelul judecătoriilor din 15 judeţe şi din Municipiul Bucureşti au fost înregistrate 3.594 de litigii pe această speţă a dării în plată. Dintre toate aceste litigii, au fost soluţionate numai 593, iar alte 890 de dosare au fost suspendate în vederea soluţionării excepţiilor de neconstituţionalitate. Dintre toate litigiile soluţionate, 357 au fost favorabile instituţiilor de creditare, iar 236 au fost favorabile debitorilor. Şi aici venim, din nou, cu un sfat pentru toţi cei aflaţi în această situaţie: să nu renunţe la bunul imobil pe care l-au achiziţionat şi să încerce inclusiv soluţia concilierii oferită de CSALB, înainte de a apela la darea în plată.

Avem tot mai multe cazuri în care procesele au fost înlocuite cu procedurile de soluţionare amiabilă, iar soluţiile oferite de conciliatorii Centrului au egalat ori chiar au depăşit aşteptările consumatorilor care nu mai aveau speranţa de a obţine vreun beneficiu ci, din contră, se aşteptau doar la pierderi. Iar din punct de vedere material, ce poate fi mai grav decât sa pierzi casa ori apartamentul în care locuieşti împreună cu familia?!

R: Se ştie că unele procese durează foarte mulţi ani, acest lucru nefiind benefic pentru niciuna dintre părţi.  Care credeţi că este motivul şi ce alternativă oferă CSALB?

Alexandru Păunescu: Supraîncărcarea instanţelor de judecată, dublată de o insuficienta pregătire ori specializare a judecătorilor în domeniul financiar-bancara pot fi două dintre explicaţiile principale. Ceea ce duce la amânarea unor decizii şi la întinderea unor procese pe mulţi ani. Starea de nesiguranţă şi lipsa de predictibilitate asupra situaţiei financiare a consumatorului îl pot afecta grav pe acesta. La CSALB îi oferim varianta rapidă şi echilibrată. În maxim 90 de zile are o soluţie, pe care o poate accepta sau nu.

Calea spre negocierea cu banca îi este deschisă, beneficiind de implicarea unui conciliator a carui expertiză profesională în acest domeniu este relevantă, iar cheltuielile sunt egale cu zero, în comparaţie cu onorariile şi taxele pe care trebuie să le plătească dacă ajunge în instanţă. Nici băncile nu se simt confortabil în astfel de situaţii, deoarece procedura de dare în plată nu este în linia domeniului lor specific de activitate.

R: Consideraţi că în România există şanse ca soluţiile amiabile stabilite cu ajutorul CSALB să ajungă să degreveze din ce în ce mai mult instanţele?

Alexandru Păunescu: Da. De altfel, deja am putut constata acest lucru. Pentru că avem la Centru toate pârghiile necesare pentru a face acest lucru. Accesul la platforma online este facil, contactul cu cei ce se ocupă de conciliere este rapid, relaţia cu banca este facilitată de aceştia, soluţia este echilibrată şi, odată acceptată, ea are aceeaşi valoare ca a unei hotărâri judecătoreşti. 

R: Va schimba în vreun fel decizia CCR relaţia CSALB cu băncile şi consumatorii?

Alexandru Păunescu: Rolul nostru va fi mai important pe măsură ce consumatorii vor înţelege că pot obţine prin intermediul Centrului ceea ce ar putea obţine, într-un timp mult mai indelungat, prin instanţele de judecată, dar fără costuri asociate în ceea ce îi priveşte. Şi fară o confruntare cu banca. CSALB este acea entitate care se situează pe un teren neutru în ceea ce priveşte negocierile, nu ţine partea nimănui şi, tocmai de aceea, soluţiile oferite sunt echitabile atât pentru consumatori, cât şi pentru bănci/ IFN-uri.

Dialogul direct cu banca pentru reechilibrarea contractului poate uneori eşua, procesul în instanţă poate dura ani. În cazul CSALB, conciliatorii Centrului au un plus de experienţă pentru rezolvarea conflictelor de acest gen, iar majoritatea băncilor au o deschidere din ce în ce mai mare către negociere. Tocmai de aceea, încurajăm ambele părţi să apeleze la ajutorul CSALB, în cadrul căruia primează principiul echităţii, corectitudinea, aspectele de ordin moral şi particularizarea soluţiilor în funcţie de detaliile fiecărui caz.