Avocaţi: Înscrierea Roşiei Montană în UNESCO poate aduce pierderi uriaşe României

Controversele legate de exploatarea auro-argintiferă de la Roşia Montană continuă şi după 20 de ani de la semnarea contractului cu Gabriel Resources. Canadienii cer României despăgubiri uriaşe, pe care le-ar putea obţine dacă siteul va fi inclus în lista UNESCO, spun avocaţii statului român.

Demersurile de includere a Roşiei Montana în patrimoniul UNESCO au fost iniţiate încă din 2016, de către fostul ministru al Culturii, Corina Şuteu, documentele oficiale fiind trimise la 4 ianuarie 2017, în ultima zi de mandat a Guvernului Cioloş.

Într-o adresă trimisă ministrului de-atunci al Finanţelor, Anca Dragu, avocaţii României la Curtea de Arbitraj ICSID – „Lalive” şi ”Leaua şi Asociaţii” - arată că „nu este exclus ca reclamanţii (Gabriel Resources – n. red.) să depună o cerere provizorie dacă România decide să continue listarea UNESCO”.

„Reclamanţii ar putea susţine că există o ameninţare iminentă cu privire la drepturile lor, care ar necesita urgent un ordin de menţinere al statu quo-ului şi pentru a preveni agravarea diferendului. Ar fi foarte dificil pentru România de a apăra o astfel de cerere. (...)  În plus, aceasta ar putea avea un efect negativ privind percepţia Tribunalului asupra comportamentului României şi capacitatea de a se apăra împotriva pretenţiilor reclamanţilor. Există, prin urmare, un risc semnificativ ca includerea Roşiei Montană în patrimoniul UNESCO să ducă la plata unor compensaţii substanţiale către reclamanţi”, se arată în documentul oficial trimis ministrului Finanţelor.

La 30 mai a.c., ministrul Culturii, George Ivaşcu, a solicitat UNESCO să amâne includerea Roşiei Montană în patrimoniul său. Acest demers a fost contestat la Curtea de Apel Braşov de către Asociaţia „Alianţa pentru combaterea abuzurilor” şi USR, instanţa hotărând, la 22 iunie 2018, respingerea ca „neîntemeiată” şi „inadmisibilă” a cererii de suspendare a actului emis de Ministerul Culturii.

În paralel, cererea ministrului Culturii de suspendare a includerii Roşiei Montana în patrimoniul UNESCO a fost contestată şi la Curtea de Apel Alba Iulia, de către organizaţia neguvernamentală „Alburnus Maior”, pronunţarea în acest din urmă caz fiind amânată pentru data de 29 iunie 2018, dată la care UNESCO va începe analiza includerii în patrimoniul său a încă nouă situri, printre care şi Roşia Montană. 

Ministrul Culturii: Nu am cerut retragerea dosarului de la UNESCO, ci amânarea lui

Guvernul României, prin Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, a cerut amânarea cererii de includere a Peisajului Cultural Minier de la Roşia Montană în lista Patrimoniului Mondial Unesco, până la finalizarea procesului de la Curtea de Arbitraj de la Washington.

"Ţinând cont de aspectele patrimoniale sensibile în cauza ICSID (dosarul ARB/15/31), unde România poate pierde suma de 4,37 miliarde de dolari, Guvernul României a solicitat amânarea analizării dosarului depus la UNESCO până la soluţionarea litigiului de la Curtea de Arbitraj de la Washington, în vederea protejării patrimoniului naţional şi a intereselor financiare ale statului român. Nu suntem dispuşi să plătim din buzunarul cetăţeanului cele 4 miliarde de dolari care se pot pierde în urma litigiului mai sus menţionat. Aşadar, Guvernul României nu solicită retragerea dosarului, ci amânarea acestuia până la soluţionarea litigiului în dosarul de arbitraj  nr. ARB/ 15/ 31 - Roşia Montană, pentru care în data de 22 februarie 2018, casa de avocatură care reprezintă statul român a depus apărarea la Curtea de Arbitraj de la Washington. Acest subiect trebuie scos din paradigma propagandistică şi tratat de către toţi decidenţii statului român ca pe o prioritate de securitate naţională", a explicat Ministrul Culturii şi Identităţii Nationale, George Ivaşcu.

Acesta a pus accent pe faptul că o decizie asumată în legătură cu acest subiect ar fi trebuit luată în cadrul Consiluilui Suprem de Apărare a Ţării, fiind o temă de importanţă strategică, iar Guvernul României consideră că trebuie să lupte în continuare pentru protejarea intereselor financiare ale statului român.

Includerea Peisajului Cultural Minier de la Roşia Montană în lista Patrimoniului Mondial se află pe ordinea de zi a şedinţei Comitetului Patrimoniului Mondial ce are loc la Manama, în Bahrain, în perioada 24 iunie – 4 iulie, urmând ca o decizie să fie transmisă ulterior ţării noastre. România este reprezentată de secretarul de stat responsabil din cadrul Ministerului Culturii, acesta având mandatul de a prezenta poziţia de amânare a includerii Peisajului Cultural Minier de la Roşia Montană în lista Patrimoniului Mondial până la finalizarea procesului de la Washington.

Roşia Montană a fost discutată miercuri în CSAT. Iohannis a pasat problema în ograda Guvernului

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, miercuri, în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, că problematica Dosarului „Roşia Montană“ trebuie să fie în continuare gestionată de Guvern, pentru că această parte a Executivului are toate instrumentele la îndemână.

„Subiectul «Roşia Montană», ca parte a patrimoniului cultural naţional şi a patrimoniului cultural universal, a fost permanent în atenţia preşedintelui României, atât din punct de vedere cultural, cât şi sub aspect social, cu impact major într-o zonă istorică a României. Tema supusă atenţiei are o dimensiune patrimonială, iar în baza cadrului legal existent, Guvernul României dispune de instrumentele şi de instituţiile abilitate pentru a gestiona întregul proces de includere a «Peisajului cultural minier de la Roşia Montană» în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.  În baza prevederilor constituţionale şi legale, membrii CSAT au luat act de informarea făcută de către ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, urmând ca problematica să fie în continuare gestionată de către Guvernul României“, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

Scurt istoric al afacerii Roşia Montană

Contractul privind exploatarea minereurilor de aur şi argint din perimetrul Roşia Montană a fost semnat la 3 iunie 1997, dată la care s-a înfiinţat compania Euro Gold Resources S.A., cu acţionari principali Gabriel Resources Limited, companie privată condusă de Frank Timiş, şi compania minieră de stat Minvest Roşia Montană S.A. În perioada 1997 – 1999, clauzele contractuale au fost modificate prin mai multe acte adiţionale.

În 2000, Euro Gold Resources SA şi-a schimbat numele în Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Din 2000 până în 2011 s-au încheiat alte acte adiţionale.

În 2013, pe vremea când premier era Victor Ponta, a fost aprobat proiectul de lege privind exploatarea minereurilor de aur şi argint din perimetrul Roşia Montană, care stabileşte participaţia directă a statului, nivelul redevenţelor, obligaţiile Gold Corporation, declararea proiectului ca fiind de utilitate publică şi de interes naţional deosebit, modificarea unor acte normative privitoare la exproprieri, autorizaţii de construcţie etc.

După protestele masive din toamna anului 2013, proiectul aurifer de la Roşia Montană a fost stopat.

La 30 iunie 2015, după ce a trimis oficialilor de la Bucureşti notificări privind rezolvarea situaţiei pe cale amiabilă, Gabriel Resources s-a adresat Curţii de Arbitraj Internaţional de de la Washington (ICSID), acuzând România că a încălcat tratatele bilaterale cu Marea Britanie şi Canada privind protejarea investiţiilor.

În iunie 2017, Gabriel Resources a cerut României despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari pentru presupuse pierderi legate de proiectul minier de la Roşia Montană, susţinând că a învestit deja peste 700 milioane dolari.