ANALIZĂ Voucherele de vacanţă pun pe steroizi turismul românesc. Aspectul de bâlci de pe litoral devine tot mai evident

ANALIZĂ Voucherele de vacanţă pun pe steroizi turismul românesc. Aspectul de bâlci de pe litoral devine tot mai evident

Turismul românesc va înregistra în acest an cel mai bun rezultat financiar din ultimul deceniu, impusionat de voucherele de vacanţă, însă aspectul de bâlci de pe litoralul românesc devine tot mai evident, arată o analiză realizată de firma de consultanţă Frames.

Ştiri pe aceeaşi temă

Voucherele de vacanţă au stimulat semnificativ piaţa turismului românesc. În aceste zile, mare parte din hotelieri raportează „sold-out”, mulţi înregistrând rezervări de până la 60-80% inclusiv pentru luna septembrie.

ANAT a anunţat, recent, că între ianuarie şi iunie 2018 au fost emise aproximativ 14 milioane de vouchere pe hârtie şi în format electronic, care valorează aproximativ 148 milioane de euro, această sumă fiind de cinci ori mai mare faţă de cea din 2017. 

Litoralul şi Valea Prahovei sunt în prim-plan, însă şi în Bucureşti şi alte oraşe şi zone turistice, gradul de cazare este unul semnificativ, peste anii anteriori.

Potrivit analiştilor de la Frames, lansarea voucherelor de vacanţă are însă şi efecte neaşteptate. Dincolo de afluenţa de turişti şi de creşterea tarifelor de cazare, sectorul restaurantelor resimte din plin o scăpare a acestui sistem – faptul că voucherele sunt dedicate serviciilor de cazare şi nu pot fi folosite independent, precum tichetele de masă.

Deşi hotelurile sunt pline, se consumă mai puţin la terase şi restaurante

Adrian Negrescu

managerul Frames

„Din discuţiile purtate cu oamenii de afaceri de pe litoral a rezultat că, deşi hotelurile sunt pline, se consumă mai puţin la terase şi restaurante. Sunt mulţi turişti care îşi acoperă serviciile de masă şi băuturile exclusiv din oferta hotelurilor sau din supermaketuri, iar consumul la terase, în baruri şi cluburi a scăzut semnificativ”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Calitate vs. cantitate în HORECA românesc                          

2018 a adus o creştere semnificativă a calităţii serviciilor din HORECA. Mai multe hoteluri de 4-5 stele, ofertele all-inclusive, restaurante cu specific, pub-uri cu identitate – din punct de vedere logistic, sectorul de ospitalitate românesc este în cel mai bun de după Revoluţie.

Plajele de pe litoral sunt pline de tarabe şi alte construcţii provizorii. Aspectul de bâlci de pe litoralul românesc devine tot mai evident

concluziile analizei Frames

Există însă în continuare şi foarte multe zone gri, în care, potrivit analiştilor de la Frames, autorităţile trebuie să intervină.

„În Mamaia, de exemplu, au apărut hoteluri construite pe spaţiile verzi ale altor hoteluri, fără nicio identitate vizuală, plajele de pe litoral sunt pline de tarabe şi alte construcţii provizorii. Aspectul de bâlci de pe litoralul românesc devine tot mai evident, iar autorităţile sunt datoare să intervină în acest segment, pentru a impune respectarea regulilor urbanistice. Fără o strategie în acest domeniu, va fi destul de greu să atragem turiştii străini, iar pe cei români să îi determinăm să aleagă să îşi petreacă vacanţa în ţară şi nu în Grecia sau Turcia”, mai arată analiza Frames.

Industria hotelurilor din România a crescut, în ultimii 5 ani, cu aproape 40%, la o cifră de afaceri de peste 5,5 miliarde de lei în 2017, iar estimările privind evoluţia din 2018 arată că sectorul hotelier ar putea atinge afaceri de 5,8 miliarde de lei.

În ceea ce priveşte restaurantele, industria are şanse reale ca în 2018, pe fondul creşterii consumului, să depăşească nivelul de afaceri de 10 miliarde de lei, mai mult decât dublu faţă de rezultatul înregistrat acum cinci ani, de 4,5 miliarde lei.

Statisticile Frames arată că în industria HORECA activează peste 16.000 de companii, dintre care aproape 10.000 în sectorul restaurantelor. Firmele raportau, anul trecut, peste 82.000 de angajaţi în sectorul restaurantelor şi 45.000 în hoteluri şi pensiuni.

„Pe fondul îmbunătăţirii semnificative a situaţiei economice dar şi a eficientizării activităţii companiilor din HORECA, datele arată un progres semnificativ al profitului net faţă de anul 2013 – de la 380 mil.lei la 1 mld.lei în cazul hotelurilor şi de la 190 mil.lei la 1,6 mld.lei în cazul restaurantelor”, afirmă Adrian Negrescu.

Bucureştiul, capitala HORECA

Capitala este în continuare locul care oferă cea mai largă paletă de servicii în HORECA şi care înregistrează, evident, şi cele mai bune performanţe financiare.

Potrivit datelor companiei de consultanţă, Bucureştiul reprezintă peste 30% din piaţa hotelieră (373 firme) şi mai mult de 40% din afacerile restaurantelor (2072 companii), iar deschiderea unor noi afaceri anunţă un plus semnificativ în anii următori.

Capitala este urmată de judeţele Constanţa (1403 firme în HORECA), Cluj (768 firme), Braşov (608 companii), şi Timiş (696), cu ponderi între 4 şi 12%.

„Bucureştiul turistic a crescut semnificativ în ultimii ani. Dezvoltarea unor noi unităţi de cazare şi deschiderea a câteva sute de baruri, pub-uri şi restaurante s-au pliat pe creşterea populaţiei oraşului şi pe avansul semnificativ al numărului turiştilor”, spune Cristi Opait, managerul The Drunken Lords.

„Centrul Vechi a devenit, în ultimii ani, principalul punct de atracţie al oraşului, însă asistăm în prezent la un avans semnificativ al potenţialului unor zone de birouri, în special Pipera, şi de promenadă, cum sunt zona Cişmigiu şi mai ales bulevardul Magheru. Odată cu redeschiderea hotelului Lido şi a unor noi restaurante precum Taupe, braserie pe care o vom inaugura în zilele următoare, estimăm o creştere a interesului turiştilor pentru principalul bulevard din oraş”,  a mai spus acesta.

Potrivit celor mai noi date comunicate de Institutul Naţional de Statistică, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, la nivelul întregii ţări, în primul semestru, au însumat 3,51 milioane (+5,1% faţă de cele din S1 2013), cele mai multe (76,1%) aparţinând turiştilor români. De asemenea, ponderea turiştilor străini a fost de 23,9%, apropiată de datele consemnate în primele şase luni din anul anterior.

Pe segmentul sosirilor de turişti străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (77,7% din total turişti străini), iar dintre aceştia 85,4% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările