ANALIZĂ Doar 17% dintre românii cu dizabilităţi sunt integraţi pe piaţa muncii

ANALIZĂ Doar 17% dintre românii cu
dizabilităţi sunt integraţi pe piaţa muncii

Numărul total de persoane cu dizabilităţi din România depăşeşte 852.500 de persoane, în 2020, însă doar 17% dintre aceştia (cu vârsta potrivită pentru a munci) sunt integraţi pe piaţa muncii, arată o analiză OLX.

Ştiri pe aceeaşi temă

Persoanele cu dizabilităţi se confruntă cu bariere în accesarea serviciilor comune, precum sănătatea, educaţia, posibilitatea de angajare, transportul şi accesul la informaţie. Peste tot în lume, în mod curent, persoanele cu dizabilităţi se află în imposibilitatea de a participa activ la viaţa economică, înregistrează rate mari ale sărăciei, în cadrul unor condiţii nesigure de viaţă şi de muncă.

Persoanele cu dizabilităţi în piaţa muncii: de la dificultăţi la oportunităţi

Circa un miliard de persoane din întreaga lume au un handicap, ceea ce înseamnă că aproximativ 15% din populaţia globului se confruntă cu o dizabilitate.

La nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, circa 100 de milioane de persoane au o dizabilitate, iar statisticile arată că 29 milioane dintre acestea trăiesc în condiţii de sărăcie şi excludere socială.

Unul dintre cele mai importante motive care duce la o situaţie financiară precară este acela că persoanele cu dizabilităţi au mult mai puţine şanse să îşi găsească un loc de muncă decât persoanele fără dizabilităţi. De altfel, un raport al European Disability Forum arată că, în medie, doar jumătate (50,8%) dintre persoanele cu dizabilităţi ocupă un loc de muncă, faţă de 74,8% dintre persoanele fără dizabilităţi. Datele nu includ persoanele cu dizabilităţi care trăiesc în instituţii, ceea ce înseamnă că, în realitate, există o proporţie şi mai mare a celor fără loc de muncă. Valori peste media UE, în ceea ce priveşte rata penetrare a persoanelor cu dizabilităţi în piaţa muncii, se înregistrează în ţări precum Estonia, Lituania, Olanda, Danemarca, Portugalia, UK, Franţa, ş.a. La polul opus, cele mai mici procente sunt în Irlanda, Croaţia, Malta şi Grecia.

Situaţia persoanelor cu dizabilităţi în România

În 2020, numărul total de persoane cu dizabilităţi din România depăşeşte 852.500 de persoane, potrivit datelor Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii (ANDPDCA), iar aproximativ 50% dintre aceştia au vârsta potrivită pentru a munci.

Dacă raportăm la populaţia totală a României, rezultă că aproximativ 4% dintre români au dizabilităţi. Din totalul persoanelor cu dizabilităţi, 97,95 % (circa 835.000 persoane) se află în îngrijirea familiilor sau trăiesc independent (neinstituţionalizate) şi 2,05% (17.500 persoane) se află în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială.

Judeţele cu cele mai multe persoane cu dizabilităţi sunt: Bucureşti - 72.607 persoane, Prahova - 37.795 persoane, Argeş - 32.402 persoane, Iaşi - 28.817 persoane, Cluj – 28.546 persoane. La polul opus, judeţele cu cel mai mic număr de persoane cu dizabilităţi sunt: Covasna - 6.345 persoane, Tulcea - 9.759 persoane, Ialomiţa - 10.127 persoane, Giurgiu - 10.808 persoane.

Numărul persoanelor cu dizabilităţi este în creştere de la an la an în ţara noastră. Astfel, comparativ cu anul 2016, de exemplu, când erau 768.400 de persoane cu handicap, în 2020 această cifră a crescut cu peste 10% (la 852.500 de persoane). De altfel, doar în ultimul an, numărul persoanelor cu dizabilităţi a crescut cu peste 26.000, de la circa 826.200 de persoane, câte erau în 2019.

Doar 17% dintre românii cu dizabilităţi au un job

Statisticile disponibile arată că doar 43.000 de persoane cu dizabilităţi (cu vârsta potrivită pentru a munci) au un loc de muncă în România, potrivit datelor ANDPDCA. Ţinând cont că din numărul total de persoane cu handicap înregistrate oficial la acea data (826.200 de români), aproape jumătate aveau vârstă de muncă (417.000), iar dintre acestea din urmă 167.000 de persoane erau înregistrate cu handicap de grad I şi II (fiind, astfel, în imposibilitate de a munci), rezultă că doar 17% dintre acestea erau intrate în piaţa muncii. Cei mai mulţi dintre românii cu dizabilităţi care reuşesc să intre pe piaţa muncii lucrează în sistemul privat, cu normă întreagă.

În anii trecuţi, în intervalul 2014-2017, datele oficiale ale ANDPDCA, arată că cifra persoanelor cu handicap care aveau un loc de muncă înregistra uşoare creşteri, de la an la an. Astfel, dacă în 2014, numărul persoanelor cu handicap era de circa 30.300, în 2015 avea să urce la 31.700 de persoane, apoi în 2016 la 32.350 de persoane, iar în 2017 un număr de 35.600 de persoane cu handicap integrate în piaţa muncii.

La nivelul României, de asemenea, există mai multe studii şi cercetări referitoare la impedimentele sau barierele pe care le întâmpină persoanele cu dizabilităţi în procesul de căutare, angajare şi păstrare a unui loc de muncă. Cele mai des invocate sunt: accesibilitatea redusă până la şi de la locul de muncă, lipsa unei acomodări la locul de muncă, tehnologii de acces învechite şi reduse ca număr, precum şi atitudinile bazate pe prejudecăţi.

Însă, peste toate acestea, studiile arată că educaţia este cel mai mare predictor al ocupării. Sistemul educaţional poate crea dezavantaje majore pentru persoanele cu dizabilităţi, prin lipsa şcolarizării sau acceptarea părăsirii timpurii a şcolii, dar şi prin lipsa accesului la instruire tehnică, reabilitare vocaţională şi corelarea cu structura pieţei. De altfel, dreptul la educaţie al persoanelor cu dizabilităţi este reglementat prin lege şi există alternative educaţionale destinate acestora, însă numărul redus de servicii educaţionale şi distribuţia lor geografică limitează accesul la educaţie al copiilor cu dizabilităţi.

Din statisticile oficiale ale ANDPDCA rezultă că în România, cele mai mari şanse de a-şi găsi un loc de muncă le au persoanele cu un handicap somatic, urmate de cele cu handicap fizic şi, mai apoi, auditiv. La polul opus, cel mai greu intră în piaţa muncii persoanele cu surdocecitate şi cele cu boli rare.

Cum ar putea fi amplificată angajarea în rândul persoanelor cu dizabilităţi

„În primul rând, este nevoie de mai multă comunicare şi colaborare între mediul de stat şi cel privat. Apoi, este nevoie de educare şi mai multă informare: pe de o parte impulsionarea companiilor private în ceea ce priveşte angajarea, integrarea şi retenţia persoanelor cu dizabilităţi, iar pe de altă parte susţinerea şi formarea persoanelor cu dizabilităţi, pentru a le asigura accesul pe piaţa muncii”, susţine Aida Ionescu, Head of Operations OLX.

Convenţia ONU privind dreptul persoanelor cu dizabilităţi, ratificată în România prin Legea 221/2010, abordează ocuparea ca pe unul dintre drepturile şi libertăţile omului. Astfel, toate ţările membre ONU, inclusiv România, trebuie să ia măsuri care să permită exercitarea acestui drept, să asigure condiţii favorabile de muncă, oportunităţi pe piaţa muncii, acces la servicii de ocupare, suport pentru angajare şi protecţie împotriva oricăror forme de discriminare.

Cel mai important, Codul Muncii din România interzice la stabilirea şi la acordarea salariului orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală.

OLX a lansat în această lună o categorie specială destinată recrutării persoanelor cu dizabilităţi. Cu acest demers, OLX încurajează ameliorarea situaţiei persoanelor cu dizabilităţi în relaţie cu munca prin susţinerea angajatorilor în procesul de recrutare, precum şi prin crearea unei categorii speciale în care persoanele cu dizabilităţi să poată urmări în orice moment ofertele de muncă active din toată ţara.

Pentru a încuraja recrutarea, postarea va fi gratuită în această categorie, iar platforma OLX va dezvolta o serie de resurse menite să informeze publicul cu privire la acest subiect.

Din experienţa anterioară pe piaţa de recrutare, specialiştii OLX arată că majoritatea angajatorilor mari, mai ales din zona de retail şi BPO, sunt interesaţi de angajarea persoanelor cu dizabilităţi, însă în randul angajatorilor mici şi mijlocii interesul este foarte scăzut.

„Credem că este foarte important ca angajatorii să se orienteze către acest segment deoarece este o categorie care poate oferi un potenţial neexploatat până acum. Recrutarea persoanelor cu dizabilităţi are un impact major asupra societăţii şi, implicit, asupra companiilor deschise să facă asta, cu efecte precum productivitate ridicată, rată mai mare de retenţie a angajaţilor, precum şi o mai mare diversitate la locul de muncă, astfel încât se utilizează o varietate mai mare de perspective şi soluţii.

Primul pas pe care platforma de recrutare OLX îl face în susţinerea integrării pe piaţa forţei de muncă a persoanelor cu dizabilităţi este crearea unei categorii speciale destinate angajării acestora şi agregarea cât mai multor oferte de muncă pentru această categorie, de la un număr cât mai mare de angajatori. Avem încredere că demersul nostru va fi sprijinit de companii din toată ţara.”, declară Aida Ionescu, Head of Operations OLX.

Ce trebuie să ştie angajatorii

Potrivit legislaţiei în vigoare în România, prin Legea 448/2006, autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi. Cei care nu angajează persoane cu handicap în condiţiile prevăzute, sunt obligaţi să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plata înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap.

În plus, angajatorii din România care aleg să îşi completeze echipele angajând persoane cu dizabilităţi au nenumărate beneficii, printre care deduceri la calculul profitului, decontarea cheltuielilor pentru pregătirea şi încadrarea în muncă a acestei categorii, precum şi o subvenţie financiară acordată de statul român.

Mai mult, recrutorii trebuie să ştie că studiile arată că există o rată mai bună de retenţie şi un nivel de absenteism mai scăzut în rândul angajaţilor cu dizabilităţi.

Important de menţionat este şi faptul că persoanele cu dizabilităţi pot reprezenta o sursă importantă de forţă de muncă pentru angajatorii din domeniile cu deficit de angajaţi, cum ar fi IT&C, retail, BPO şi nu numai. Aceste domenii au fost afectate de efectele pandemiei de coronavirus, însă rămân printre sectoare care sunt în căutare de forţă de muncă şi care pot oferi cadrul necesar în care o persoană cu dizabilităţi să îşi poată desfăşura activitatea.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările