5,3 milioane de români trebuie să obţină competenţe digitale până în 2025. BNS: Efortul financiar este uriaş

5,3 milioane de români trebuie să obţină competenţe digitale până în 2025. BNS: Efortul financiar este uriaş

Până în 2025, 5,3 milioane de cetăţeni români ar trebui să obţină competenţe digitale de bază, efortul este uriaş, atât logistic cât şi financiar”, a informat duminică Blocul Naţional Sindical (BNS), susţinând că recalificarea şi calificarea forţei de muncă nu beneficiază de alocări.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Deşi reprezintă una din componentele cheie ale tranziţiei digitale şi verzi (unul din obiectivele cheie ale PNRR) calificarea şi recalificarea forţei de muncă nu beneficiază de alocări, nici măcar la nivelul asigurării competenţelor digitale, deşi România are cea mai mare pondere a populaţiei ce nu deţine nici măcar competenţe digitale de bază. Până în 2025 5,3 milioane de cetăţeni români ar trebui să obţină competenţe digitale de bază, efortul este uriaş, atât logistic cât şi financiar”, a informat BNS, cerând Guvernului să iniţieze urgent consultări cu partenerii sociali pentru reviziuirea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), considerând că acesta trebuie să reflecte agenda naţională pentru reforme şi investiţii.
 
BNS a transmis duminică, printr-un comunicat de presă, că trebuie valorificată oportunitatea alocărilor semnificative pentru reducerea decalajelor, dar şi pentru o dezvoltare sustenabilă, menţionând că până la finalul anului 2022 datoria publică va depăşi 60% din PIB. 
 
“Avem nevoie de un nou model de creştere. Ar trebui să valorificăm oportunitatea alocărilor semnificative pentru reducerea decalajelor, dar şi pentru o dezvoltare sustenabilă. 
 
Următorii doi ani vor fi ani extrem de dificili. Ritmul de creştere a datoriei publice este de-a dreptul halucinant, până la finalul anului 2022 datoria publica va depăşi 60% din PIB. De asemenea deficitul bugetului public continuă să crească, urmează să ajungă în 2022 la 12,5%. Rata şomajului se estimează că va rămâne chiar şi după doi ani mult peste nivelul din 2019”, a transmis BNS. 
 
Sursa citată menţionează că agenda naţională de dezvoltare ar trebui să fie stabilită prin consens de clasa politică. 
 
“Plecând de la cele de mai sus considerăm ca Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ar trebui să reflecte agenda naţională a României pentru reforme şi investiţii, concepute în conformitate cu obiectivele de politică ale UE, axate în jurul tranziţiei verzi şi tranziţiei digitale.
 
Agenda naţională de dezvoltare ar trebui să fie stabilită prin consens de clasa politică şi de partenerii sociali. Până la urma care este strategia de dezvoltare a României?  70% din resursele alocate prin PNRR ar trebui consumate în primii doi ani. În lipsa unui suport din partea întregii clasei politice şi a societăţii civile, în special a partenerilor sociali, această oportunitate nu va putea fi valorificată”, consideră Blocul Naţional Sindical. 
 
Sindicaliştii au mai afirmat că în elaborarea PNRR este nevoie de o mai bună echilibrare în abordarea investiţiilor, între interesul economic şi cel social, menţionând că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este complet dezechilibrat în favoarea componentei economice şi că oamenii aproape că nu contează.
 
BNS precizează că în privinţa coeziunii sociale contribuţia PNRR este extrem de redusă, sub aspectul ponderii alocării - 11%, dar şi sub aspectul domeniilor vizate (doar Sănătate şi Educaţie).
 
Astfel, din pachetul total de investiţii din Cadrul Financiar Multianual – Educaţia primeste puţin sub 4% din valoare investiţiilor totale. 
 
“Considerăm că alocarea este mult subdimensionată dacă avem în vedere infrastructura şcolară extrem de precară, în special în mediul rural. Sunt încă extrem de multe unităţi şcolare ce funcţionează fără autorizaţii, fără apă curentă sau cu grup sanitar în afara şcolii. Ce facem cu restul infrastructurii şcolare? Cum vom reuşi să facem faţă unei posibile noi crize ca cea pe care tocmai o traversăm?”, a transmis Blocul Naţional Sindical.
Acesta consideră că şi în Sănătate investiţiile sunt extrem de reduse şi că doar 44 de spitale ar urma să beneficieze de investiţii prin PNRR, adică aproximativ 11%.
 
BNS mai remarcă faptul că o împărţire a investiţiilor la nivelul regiunilor arată o supra alocare în regiunile mai dezvoltate ale României – Nord Vest, Vest şi Bucuresti Ilfov şi o subalocare în regiunile sărace şi în special în mediul rural. 
 
Blocul Naţional Sindical a afirmat că alocarea investiţilor în PNRR pentru resursa umană este zero. 
 
“Forţa de muncă nu reprezintă o prioritate, nici la nivel de obiectiv şi nici la nivel de investiţii directe”, a transmis BNS. 
 
Sindicaliştii au mai notat că deşi reprezintă una din componentele cheie ale tranziţiei digitale şi verzi calificarea şi recalificarea forţei de muncă nu beneficiază de alocări, nici măcar la nivelul asigurării competenţelor digitale, deşi România are cea mai mare pondere a populaţiei ce nu deţine nici măcar competenţe digitale de bază.
BNS remarcă faptul că transportul, schimbările climatice, mediul de afaceri şi mobilitatea urbană par a fi centrele de interes pentru PNRR, iar Digitalizarea, Rezilienţa, Energia verde, Educaţia, Sănatatea sau Cercetarea primesc cele mai mici alocări.
 
BNS propune ca întregul document să fie restructurat pentru a respecta cerinţele Comisiei, iar alocarea resurselor trebuie să fie un proces transparent, atât în cazul PNRR, cât şi în cazul Programelor operaţionale. 
“S-a pierdut timp preţios în această perioadă în care România a traversat un process electoral prelungit, ca urmare cerem Guvernului să iniţieze în regim de urgenţă consultări cu partenerii sociali pentru revizuirea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, a transmis BNS.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările