Statul român este dator vândut băncilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Premierul Emil Boc
Premierul Emil Boc

Cel mai important client al instituţiilor bancare în 2009 a fost Ministerul Finanţelor Publice, care are de rambursat în următorii cinci ani, pentru împrumuturile de anul trecut, aproape 11 miliarde de euro. Statul a luat bani de la bănci în 2009 pentru pensii şi salarii, în detrimentul investiţiilor. Până în 2014, se va împrumuta şi mai mult pentru a-şi achita datoriile.

Nevoia de finanţare a statului în 2009, pentru acoperirea cheltuielilor curente - pensii, salarii şi alte împrumuturi scadente -, a împins Ministerul Finanţelor Publice să ajungă la împrumuturi-record de la băncile comerciale.

Citeşte şi:

EXCLUSIV / Tănăsescu: Jumătate din fiecare tranşă FMI va merge la buget

Vlădescu nu ştie, deocamdată, cum va aplica impozitul forfetar

Banii de la FMI şi UE, ca şi primiţi


Anul trecut, statul s-a împrumutat de la instituţiile bancare de pe piaţa românească aproximativ 18,5 miliarde de euro (atât în lei, cât şi în valută), sumă ce se apropie de finanţarea contractată de la FMI, Comisia Europeană şi celelalte instituţii internaţionale, de 19,95 miliarde de euro.

Comparativ cu situaţia din 2008, valoarea titlurilor de stat vândute de Finanţe este de peste şase ori mai mare. „Ritmul de creştere a împrumuturilor luate de stat în 2009 de la băncile comerciale este unul foarte îngrijorător. În plus, sumele în valoare absolută au fost foarte mari", apreciază Laurian Lungu, directorul Macroanalitica, adăugând că 2009 a fost însă un an de excepţie.

Statul mai are nevoiede 55 de miliarde de lei

O bună parte din aceste împrumuturi au fost scadente în 2009 şi s-au rambursat fie din încasări bugetare, fie prin rostogolire (finanţarea prin alt împrumut). Au rămas astfel de rambursat băncilor 9,6 miliarde de euro, credite a căror scadenţă este în următorii cinci ani.

Statul va avea de plătit însă şi dobânzile aferente acestor împrumuturi. Iar acestea nu au coborât sub 10% pe an la lei, respectiv 4-5% la euro. Nota de plată pentru creditele din anul precedent va urca astfel cu 1,35 miliarde de euro (957 de milioane de lei pentru împrumuturile în moneda naţională şi 400 de milioane de euro pentru cele în valută).

Numai în acest an ajung la scadenţă împrumuturi din 2009 în valoare de 5,17 miliarde de euro, la care se adaugă dobânzi de aproape 500 de milioane de euro. Suma echivalează cu aproape 4,5% din Produsul Intern brut estimat pentru acest an. Raportată la populaţie, reiese că, pentru fiecare român, datoria statului din acest an la bănci s-ar ridica la 270 de euro.

Vlad Muscalu, economist în cadrul ING Bank, spune că, dacă luăm în calcul deficitul bugetar impus de FMI, de 5,9% din PIB pentru 2010 (aproximativ 31,32 miliarde de lei), la care se adaugă datorii la scadenţă şi dobânzi de aproape de 25 de miliarde de lei (5,66 miliarde de euro), rezultă un necesar de finanţare de circa 55 de miliarde de lei.

Datorii rostogolite 

Analiştii se aşteaptă ca apetitul statului pentru lichidităţile băncilor să scadă în acest an, iar o parte dintre împrumuturile scadente în 2010 să fie rostogolite prin finanţări de pe piaţa externă, dar şi cea locală. „În măsura în care economia îşi va reveni, împrumuturile luate de Finanţe ar trebui să scadă, atât ca valoare, cât şi ritm de creştere", consideră Laurian Lungu. Consultantul de investiţii Bogdan Baltazar spune că statul se va orienta către pieţele externe pentru rambursarea creditelor către băncile din România.

„Totul depinde să inspirăm încredere, iar credit swap-ul (n.r. - CDS- costul asigurării împotriva riscului de neplată) să rămână la un nivel redus", a punctat Baltazar. Mai mult, consultantul nu exclude o creştere a încasărilor la bugetul statului, lucru ce va permite acoperirea unora dintre datorii. Totuşi, achitarea cheltuielilor curente va pune şi în acest an presiune pe autorităţi, în loc ca banii să fi fost orientaţi spre investiţii.

Orientarea Finanţelor spre pieţele externe, luând în calcul şi anunţul privind pregătirea emisiunii de eurobonduri amânată în 2009, este o veste bună pentru populaţie, şi mai ales pentru firme. Acestea au fost private în 2009 de instituţiile bancare în ceea ce priveşte creditarea, având în vedere că  bancherii au preferat un client mare şi sigur, statul. „Unele firme au avut dificultăţi în a se finanţa pentru că băncile nu s-au orientat către un client cu risc mai mare. Au preferat un client sigur, cum este statul, dar cu o dobândă mai mică, decât unul riscant", a explicat Baltazar.

Datoria publică mică, factor de confort

Laurian Lungu spune că rostogolirea împrumuturilor nu va constitui o problemă atâta timp cât politica fiscală îşi va menţine traiectoria, deficitul bugetar va scădea, iar economia va creşte. El consideră nu există motive de majorare a taxelor din cauza acestor împrumuturi.
Şi Baltazar spune că, în ciuda creşterii serviciului datoriei publice, statul va evita creşterea taxelor, chiar dacă se vor găsi diverse „chichiţe", cum ar fi impozitarea locuinţelor la valoarea de piaţă sau taxa pe avere.

Vlad Muscalu şi Laurian Lungu spun că nivelul redus al datoriei publice în PIB (aproximativ 26-27%) comparativ cu alte state este un avantaj al României în acest context. „Ponderea datoriei publice în PIB este la jumătatea nivelului permis de criteriile de la Maastricht (n.r. - 60% din PIB), iar acest lucru va face ca rambursarea să nu se resimtă în veniturile românilor", a spus Lungu.

Finanţele au avut 66 de licitaţii în 2009

Ministerul Finanţelor Publice a atras în 2009 de la bănci 62,06 miliarde de euro în cadrul a 62 de licitaţii de vânzare de obligaţiuni de stat şi certificate de trezorerie cu discont în lei. Totodată, MFP a emis titluri de stat denominate în valută, în cadrul a patru licitaţii, în valoare de aproape patru miliarde de euro.

Bani de dat şi la FMI

Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a României vor avea de rambursat, în perioada 6 august 2012 - 15 martie 2016, cele aproximativ 12,5 miliarde de euro (11,443 miliarde Drepturi Speciale de Tragere - DST) împrumutate de la FMI. La sumele împrumutate se adaugă şi dobânda de 3,5% pe an. România va trebui să plătească prima rată de rambursare la împrumutul contractat de la FMI la data de 6 august 2012, când din rezerva BNR vor trebui să plece către Fond 546,25 milioane DST, adică aproape 600 de milioane de euro.

În 2012, ratele la creditul FMI vor costa România 1,3 miliarde DST (1,41 miliarde de euro), din care BNR va achita cea mai mare parte, respectiv 1,29 miliarde de euro, restul urmând să intre în sarcina MFP.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite