Statul - dispus sa renunte si la celebrul "secret fiscal"

Creditorii bugetari vor putea face publice numele si sumele pe care le au de recuperat de la rau-platnici, fara a cere acordul acestora, daca se constata ca acestia nu isi platesc datoriile cu

Creditorii bugetari vor putea face publice numele si sumele pe care le au de recuperat de la rau-platnici, fara a cere acordul acestora, daca se constata ca acestia nu isi platesc datoriile cu rea-vointa. Aceasta prevedere, care mai subtiaza din secretul fiscal stipulat prin Ordonanta 11/1996, este inclusa intr-o ordonanta privind recuperarea creantelor bugetare aprobata in ultima sedinta de guvern. Desi preia majoritatea punctelor potrivit carora informatiile referitoare la impozite, taxe si alte obligatii bugetare pot fi transmise numai anumitor autoritati, un paragraf nou introdus in ordonanta permite creditorilor sa publice lista datornicilor si a datoriilor tocmai pentru a-i "convinge" pe rau-platnici sa-si onoreze obligatiile, evitand astfel sa-si sifoneze imaginea sau relatiile contractuale cu partenerii de afaceri. Practic, se instituie un fel de santaj la adresa celor care nu platesc datoriile restante: "Cu toate acestea (n.r. - interdictiile referitoare la secretul fiscal), creditorii bugetari pot aduce la cunostinta publica calitatea de debitor a contribuabililor in scopul descurajarii neefectuarii platii obligatiilor bugetare pentru care nu mai pot fi exercitate caile de atac prevazute de lege. Pentru a limita proportiile evaziunii fiscale si pentru a recupera cat mai mult din banii datorati bugetelor, ordonanta sporeste considerabil puterea executorilor. Dupa modelul celebrului Fisc american, controlorii fiscali care au mandat de executare silita a unui datornic vor avea posibilitatea sa intre oricand in ograda unui datornic pentru a-i lua toate bunurile urmaribile pentru a le scoate la licitatie in vederea recuperarii sumelor datorate. Actul normativ prevede si aplicarea de catre creditorii bugetari a unor masuri asiguratorii inainte de inceperea executarii silite, atunci cand exista pericolul ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa-si ascunda ori sa-si risipeasca averea/patrimoniul. Pe de alta parte, termenul de prescriere a datoriilor va creste la 5 ani (luandu-se ca moment de referinta primul an in care firma respectiva a inceput sa acumuleze datorii catre stat). Ordonanta mai stabileste ca toate obligatiile bugetare neachitate de catre un debitor vor fi platite de mostenitorul care a acceptat succesiunea datornicului decedat, de catre cel care preia in totalitate sau partial drepturile si obligatiile debitorului, de persoana careia i s-a stabilit raspunderea in conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment sau de asociatii ori actionarii la societatea comerciala debitoare. Pentru obligatiile bugetare restante ale datornicului declarat insolvabil vor raspunde solidar cu acesta si persoanele fizice sau juridice care, in cei trei ani anteriori declararii insolvabilitatii, cumpara cu rea-credinta sau dobandesc in alt mod active de la debitorii care isi provoaca astfel insolvabilitatea. De acelasi tratament se bucura si administratorii, asociatii sau actionarii semnificativi care au provocat insolvabilitatea prin instrainarea sau ascunderea cu rea-credinta, sub orice forma, a bunurilor mobile si imobile ori prin nedeclararea schimbarii sediului social. Majorarile de intarziere se vor numi dobanzi pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare (calculata in functie de dobanda referinta anuntata de BNR), care se vor aplica atat intarzierilor de plata ale societatii, cat si statului in cazul in care acesta nu-si onoreaza la timp eventualele restituiri catre contribuabil.