Stadiul celor mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România. Cum au evoluat lucrările în ultimii doi ani
0
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Irinel Scrioşteanu, a prezentat, luni, stadiul proiectelor de infrastructură rutieră, feroviară/metrou, aeriană şi navală pe care le-a coordonat în ultimii doi ani.
„De 2 ani ocup funcţia de secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi voi continua pe acest drum.
Am coordonat proiecte complexe de infrastructură rutieră, feroviară/metrou, aeriană şi navală şi, deşi în unele cazuri părea imposibil, am reuşit, împreună cu o echipă dedicată de profesionişti, să deblocăm lucrările cu probleme, să promovăm proiecte noi şi să începem construcţia de pasaje, drumuri, autostrăzi, dar şi mai important, să finalizăm lucrările la termen şi chiar înainte de termenele asumate în contracte.
Şi asta pentru că am contractat antreprenori dornici să muncească şi am colaborat cu oameni capabili din ministere, primării şi consilii judeţene, care s-au implicat total.”, a transmis, oficialul pe pagina sa de Facebook.
Acesta a menţionat, în primul rând, cele 5 pasaje peste Centura Bucureştiului.
„Am finalizat pasajul Mogoşoaia, iar anul viitor vom da în trafic încă 4 pasaje. Pe pasajul Mogoşoaia se circulă începând din data de 30 septembrie 2021. Urmează, în ordine, pasajele: Domneşti, Berceni, Popeşti Leordeni (Olteniţei) şi Cernica.”, a anunţat secretarul de stat.
Ionel Scrioşteanu a transmis că atunci când a preluat mandatul la Ministerul Transporturilor a găsit proiectul Pasajului Mogoşoaia blocat în proceduri administrative, cu întârzieri majore la avizare şi autorizare.
„Am reuşit deblocarea lui, la data de 9 aprilie 2020 am predat amplasamentul constructorului şi acest pasaj a fost finalizat în 17 luni şi nu în 24, aşa cum era prevăzut în contract.”, a precizat oficialul.
În ceea ce priveşte pasajul de la Domneşti, secretarul de stat a afirmat că atunci când a redeschis şantierul, la preluarea mandatului său, procentul de execuţie a proiectului era sub 7%.
„Astăzi ştim sigur că aceasta va fi ultima toamnă fără pasaj la Domneşti. Oamenii din zonă au căpătat încredere pentru că pasajul a prins contur, antreprenorul este foarte mobilizat şi se lucrează într-un ritm foarte bun, de multe ori şi noaptea, profitându-se la maximum de vremea bună.”, a anunţat Scrioşteanu.
Despre pasajul Berceni acesta a anuţat că, la data de 12 iunie 2020, a fost semnată autorizaţia de construire.
„Acum se lucrează pe toţi cei 6 km ai pasajului. S-a încheiat încă o etapă în construirea pasajului: s-au finalizat armarea, cofrarea şi turnarea ultimei pile pe zona de Ilfov. Continuă montarea predalelor la rampa de urcare/coborâre dinspre Berceni. Au început lucrările pentru realizarea ultimei rampe pe zona de Ilfov, respectiv rampa de urcare dinspre Popeşti Leordeni.
Continuă asamblarea tablierului metalic la sol, iar până acum au sosit în şantier 40% dintre elementele tablierului metalic.”, a explicat Ionel Scrioşteanu.
Potrivit oficialului, în ceea ce priveşte pasajul Olteniţei – Popeşti Leordeni, la data de 7 august 2020 a predat constructorului amplasamentul.
„Au fost produse 54 dintre cele 73 de grinzi de beton necesare pasajului. Acestea se produc la noi în ţară, la Ploieşti. Continuă forajele cu două foreze, iar în scurt timp se vor finaliza. A început montarea grinzilor de beton, pe rampa de urcare dinspre Berceni. S-au finalizat armarea, cofrarea şi turnarea zidurilor laterale la rampa de coborâre spre Berceni.
Se lucrează, în continuare, la cofrarea, armarea şi turnarea riglelor peste pilele deja executate. Continuă lucrările de lărgire a Centurii Bucureştiului, la 4 benzi, de la DN4 până la Berceni.”, a nunţat secretarul de stat.
Ionel Scrioşteanu a prezentat şi situaţia Pasajului Cernica
„Astăzi pot să afirm că şi acest şantier intră în linie dreaptă, iar problemele majore care au frânat proiectul au fost depăşite.
Pasajul Cernica este o lucrare complexă, cu giratoriu suspendat şi modernizarea la 4 benzi a Centurii Bucureştiului, între DN2(Afumaţi) şi A2 (Glina). Contractul dintre CNAIR şi compania italiană TIRRENA SCAVI SpA a fost semnat la data de 27 februarie 2020. Este vorba despre lucrările ce rămăseseră neexecutate, ca urmare a rezilierii contractului, cu 6 ani în urmă, dintre CNAIR şi Asocierea Tehnologica Radion - Consitrans - Pro Cons XXI.”, a explicat sursa citată.
Scrioşteanu: „Am dat startul Autostrăzii Bucureştiului - A0, la data de 24 august 2020”
„În decembrie 2022 se va circula pe Autostrada Bucureştiului, între DN5 şi DN6 şi, cu o mobilizare bună a antreprenorilor, în 2023, pe toată A0 Sud. Din toamna anului trecut se lucrează pe toată lungimea Lotului II al A0 Sud, pentri cei aproape 15 km de autostradă( Bragadiru, Măgurele, daraşti, 1 Decembrie, Vidra şi cornetu).”, a precizat oficialul
Potrivit acestuia, l𝗮 𝗱𝗮𝘁𝗮 𝗱𝗲 𝟭𝟱 𝗳𝗲𝗯𝗿𝘂𝗮𝗿𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟭 𝗮 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝗱𝗮𝘁 𝗼𝗿𝗱𝗶𝗻𝘂𝗹 𝗱𝗲 î𝗻𝗰𝗲𝗽𝗲𝗿𝗲 𝗮 𝗹𝘂𝗰𝗿ă𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗽𝗲 𝗟𝗼𝘁𝘂𝗹 𝗜 𝗮𝗹 𝗔𝟬 𝗦𝘂𝗱.
„Lucrările vor fi executate în partea de Sud a Municipiului Bucureşti, pe teritoriul judeţului Ilfov, în localităţile: Vidra, Berceni, Popeşti-Leordeni, Glina şi Cernica.”, a anunţat sursa citată.
„Din 19 octombrie 2021 se lucrează la Lotul III al Autostrăzii Bucureştiului, A0 Sud”
„Lotul III al A0 Sud leagă DN6, în zona Bragadiru – Cornetu, până la A1, în zona localităţilor Ciorogârla – Dragomireşti Vale (inclusiv nodul rutier dintre A0 şi A1) şi are o lungime de 18 km.”, a transmis reprezentantul din Transmporturi.
Acesta a mai precizat că autostrada de centură Bucureşti Nord este împărţită în 4 loturi, iar din 2 noiembrie 2021 a început organizarea pe şanttier pe Lotul II
„Este primul lot al Autostrăzii Bucureştiului, pe zona de Nord, pe care au început lucrările.”, a menţionat sursa citată adăugând:
„Autostrada de Centură Bucureşti A0 va avea o lungime totală de 101 km şi este parte a unui uriaş proiect european de infrastructură rutieră numit Coridorul 4 pan-european, care traversează România de la Vest la Est, pe direcţia Nădlac - Arad - Timişoara - Lugoj - Deva - Sibiu - Piteşti - Bucureşti – Constanţa.
Conştient fiind că Autostrada Bucureştiului nu trebuie folosită doar pentru tranzit, ci şi pentru a genera dezvoltare şi impact economic major pentru regiune, în cadrul 𝗚𝗿𝘂𝗽𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗱𝗲 𝗹𝘂𝗰𝗿𝘂 𝗳𝗼𝗿𝗺𝗮𝘁 𝗱𝗶𝗻 𝗲𝘅𝗽𝗲𝗿𝘁𝗶 𝗱𝗶𝗻 𝗰𝗮𝗱𝗿𝘂𝗹 𝗠𝗶𝗻𝗶𝘀𝘁𝗲𝗿𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗧𝗿𝗮𝗻𝘀𝗽𝗼𝗿𝘁𝘂𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿, 𝗮𝗶 𝗖𝗼𝗻𝘀𝗶𝗹𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗝𝘂𝗱𝗲𝘁𝗲𝗮𝗻 𝗜𝗹𝗳𝗼𝘃 𝘀𝗶 𝗮𝗶 𝗣𝗿𝗶𝗺𝗮𝗿𝗲𝗶 𝗖𝗮𝗽𝗶𝘁𝗮𝗹𝗲𝗶, am propus şi susţinut 𝘀𝘁𝗿𝗮𝘁𝗲𝗴𝗶𝗮 𝗱𝗲 𝗱𝗲𝘇𝘃𝗼𝗹𝘁𝗮𝗿𝗲 𝗮 𝗶𝗻𝗳𝗿𝗮𝘀𝘁𝗿𝘂𝗰𝘁𝘂𝗿𝗶𝗶 între cele două inele rutiere din jurul Capitalei - A0 şi Centura actuală, respectiv realizarea de noi drumuri, pe care le-am numit 𝗿𝗮𝗱𝗶𝗮𝗹𝗲, care să facă legătura dintre Coridorul IV – A0 şi zona economică.”, a explicat Ionel Scrioşteanu.
Potrivit acestuia, la data de 5 noiembrie 2021 a fost semnat Protocolul privind colaborarea instituţională dintre Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Consiliul Judeţean Ilfov şi Primăria Municipiului Bucureşti în vederea realizării şi implementării drumurilor radiale care ajută la creşterea atractivităţii investiţiei Autostrăzii Bucureştiului – A0.
„Este vorba despre 10 drumuri radiale pe o lungime de peste 96 de km şi 33 de nodrui rutiere, care leagă artere importante ale Municipiului Bucureşti şi Centura Capitalei cu Autostrada Bucureştiului – A0, intersectând 30 de localităţi din zona metropolitană.
Vor fi 96 de km de trotuare şi de piste de biciclete în lungul tuturor drumurilor radiale şi 120 de puncte de încărcare a autovehiculelor electrice.”, a transmis secretarul de stat.
Dezvoltarea metroului în Bucureşti contină, susţine oficialul
„Anul trecut am pus în funcţiune primele 10 staţii ale magistralei M5 care traversează Drumul Taberei.”, a anunţat Scrioşteanu.
El a subliniat că magistrala M5 merge mai departe cu încă 6 staţii, iar contractul de proiectare şi asisenţă tehnică pentru linia de metrou magistrala M5 secţiunea Eroilor- Piaţa Ianucului a fost semnat.
„Această secţiune va asigura legătura între Estul şi centrul oraşului, precum şi conexiunea cu Magistrala M4 Gara de Nord – Gara Progresu, cu Magistrala M2 Berceni – Pipera şi cu Magistrala 1 Pantelimon – Dristor.”, a scris secretarul de stat pe Faceook.
Acesta a anunţat că, la data de 2 decembrie 2020, a fost semnat contractul pentru achiziţia a 13 noi trenuri de metrou pentru Magistrala 5, în valoare de peste 103 milioane de euro.
„Contractul prevede, pe lângă cele 13 trenuri, posibilitatea achiziţionării suplimentare a încă 17 trenuri.”
Despre Magistrala 2 Pipera – Berceni, oficialul a transmis că aceasta va fi extinsă până după Soseaua de Centură ( în comuna Berceni).
„În calitate de reprezentant al Ministerului Transporturilor, la data de 1 noiembrie 2021, am semnat Protocolul de cooperare şi colaborare, ce are ca obiect extinderea Magistralei 2 (Pipera – Berceni) în zona de Sud, după Linia de centură, împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Hubert Thuma, primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă, şi directorii Metrorex şi CFR Infrastructură.
𝗟𝗮 𝗱𝗮𝘁𝗮 𝗱𝗲 𝟮 𝗼𝗰𝘁𝗼𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟭 𝗮𝗺 𝗱𝗲𝗯𝗹𝗼𝗰𝗮𝘁 𝗽𝗿𝗼𝗶𝗲𝗰𝘁𝘂𝗹 𝗺𝗮𝗴𝗶𝘀𝘁𝗿𝗮𝗹𝗲𝗶 𝗠𝟲, 𝗽𝗿𝗶𝗻 𝗮𝗽𝗿𝗼𝗯𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗺𝗲𝗺𝗼𝗿𝗮𝗻𝗱𝘂𝗺𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗱𝗲 𝗰𝗮𝘁𝗿𝗲 𝗚𝘂𝘃𝗲𝗿𝗻, 𝗶𝗮𝗿 𝗹𝗮 𝗱𝗮𝘁𝗮 𝗱𝗲 𝟭𝟵 𝗻𝗼𝗶𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟭 𝗮𝗺 𝗹𝗮𝗻𝘀𝗮𝘁 𝗹𝗶𝗰𝗶𝘁𝗮𝘁𝗶𝗮 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗦𝗲𝗰𝘁𝗶𝘂𝗻𝗲𝗮 𝟮 𝗮 𝗠𝗮𝗴𝗶𝘀𝘁𝗿𝗮𝗹𝗲𝗶 𝗠𝟲, 𝗧𝗼𝗸𝘆𝗼-𝗔𝗲𝗿𝗼𝗽𝗼𝗿𝘁 𝗢𝘁𝗼𝗽𝗲𝗻𝗶.
𝗠𝟲 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗽𝗿𝗶𝗺𝗮 𝗹𝗶𝗻𝗶𝗲 𝗱𝗲 𝘁𝗿𝗮𝗻𝘀𝗽𝗼𝗿𝘁 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰 𝗱𝗲 𝗺𝗮𝗿𝗲 𝗰𝗮𝗽𝗮𝗰𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗳𝗮𝗰𝗲 𝗹𝗲𝗴𝗮𝘁𝘂𝗿𝗮 𝗶𝗻𝘁𝗿𝗲 𝗡𝗼𝗿𝗱𝘂𝗹 𝘀𝗶 𝗦𝘂𝗱𝘂𝗹 𝗕𝘂𝗰𝘂𝗿𝗲𝘀𝘁𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶, 𝗽𝗿𝗶𝗺𝗮 𝗺𝗮𝗴𝗶𝘀𝘁𝗿𝗮𝗹𝗮 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗹𝗲𝗮𝗴𝗮 𝗱𝗶𝗿𝗲𝗰𝘁 𝗖𝗮𝗽𝗶𝘁𝗮𝗹𝗮 𝗱𝗲 𝗹𝗼𝗰𝗮𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗶𝗹𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝗜𝗹𝗳𝗼𝘃 (𝗢𝘁𝗼𝗽𝗲𝗻𝗶 - 𝗕𝘂𝗰𝘂𝗿𝗲𝘀𝘁𝗶 - 𝗝𝗶𝗹𝗮𝘃𝗮)
M6 este o ramificaţie din Magistrala M4 Străuleşti – Gara de Nord – Palatul Parlamentului – Eroii Revoluţiei – Gara Progresu. Prin implementarea proiectelor de metrou M4 şi M6 se asigură funcţionalitatea completă a acestei investiţii, 𝗹𝗼𝗰𝘂𝗶𝘁𝗼𝗿𝗶𝗶 𝗱𝗶𝗻 𝗦𝘂𝗱𝘂𝗹 𝗖𝗮𝗽𝗶𝘁𝗮𝗹𝗲𝗶 𝗮𝘃𝗮𝗻𝗱 𝗮𝗰𝗰𝗲𝘀 𝗱𝗶𝗿𝗲𝗰𝘁 𝗶𝗻 𝘇𝗼𝗻𝗲𝗹𝗲 𝗱𝗲 𝗡𝗼𝗿𝗱!”, a transmis Ionel Scrioşteanu.
Conexiunea feroviară „Gara de Nord - Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Otopeni”
„Este primul tronson de cale ferată construit de la zero, în România, în ultimii 36 de ani: 7,8 km de cale ferată dublă care a fost modernizată între Mogoşoaia şi Baloteşti şi racordul de aproximativ 3 km. Trenurile care circulă pe această rută opresc şi la Mogoşoaia, devenind practic prima rută de tren metropolitan Bucureşti – Ilfov.”, a anunţat sursa citată.
Trenuri urbane şi metropolitane pentru Bucreşti- Ilfov
„Continuăm realizarea unei strategii integrate de transport metropolitan, în care coloana vertebrală să fie calea ferată. Este vorba despre 16 rute: 5 pentru trenuri urbane, una pentru trenul „orbital” şi 10 rute pentru trenuri metropolitane.
𝗟𝘂𝗰𝗿𝗮𝗺 𝗹𝗮 𝗿𝗲𝗳𝗮𝗰𝗲𝗿𝗲𝗮 𝗹𝗲𝗴𝗮𝘁𝘂𝗿𝗶𝗶 𝗳𝗲𝗿𝗼𝘃𝗶𝗮𝗿𝗲 𝗕𝘂𝗰𝘂𝗿𝗲𝘀𝘁𝗶 - 𝗜𝗹𝗳𝗼𝘃 – 𝗚𝗶𝘂𝗿𝗴𝗶𝘂, 𝗱𝘂𝗽𝗮 𝗰𝗲 𝗹𝗮 𝗱𝗮𝘁𝗮 𝗱𝗲 𝟲 𝗻𝗼𝗶𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟬 𝗮𝗺 𝗱𝗲𝗯𝗹𝗼𝗰𝗮𝘁 𝗿𝗲𝗰𝗼𝗻𝘀𝘁𝗿𝘂𝗰𝘁𝗶𝗮 𝗽𝗼𝗱𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗱𝗲 𝗰𝗮𝗹𝗲 𝗳𝗲𝗿𝗮𝘁𝗮 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗚𝗿𝗮𝗱𝗶𝘀𝘁𝗲𝗮 𝘀𝗶 𝗮𝗺 𝘀𝗲𝗺𝗻𝗮𝘁 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗿𝗮𝗰𝘁𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗶𝗲𝗰𝘁𝗮𝗿𝗲 𝘀𝗶 𝗲𝘅𝗲𝗰𝘂𝘁𝗶𝗲.
Am finalizat licitaţia pentru cumpărarea a 𝟯𝟳 𝗱𝗲 𝘁𝗿𝗲𝗻𝘂𝗿𝗶 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝘃𝗼𝗿 𝗳𝗶 𝗽𝘂𝘀𝗲 𝗶𝗻 𝗰𝗶𝗿𝗰𝘂𝗹𝗮𝘁𝗶𝗲 𝗽𝗲 𝗰𝗮𝗶𝗹𝗲 𝗳𝗲𝗿𝗮𝘁𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝗥𝗼𝗺𝗮𝗻𝗶𝗮. Noile trenuri ale României urmează să fie utilizate pe rutele electrificate majore ale reţelei feroviare, urmărindu-se o deservire echilibrată a teritoriului.”, a anunţat secretarul de stat.
Aeroportul Băneasa, lucrare dusă la final
„Am urmărit îndeaproape lucrările de reabilitare şi de modernizare a Aeroportului Internaţional Aurel Vlaicu (Băneasa), care au început în februarie 2020.
Acest proiect a fost extrem de complex, având în vedere că vorbim despre un monument istoric, care a necesitat în primul rând restaurare, dar în acelaşi timp modernizare şi dotare cu echipamente şi tehnologie de ultimă generaţie, necesare funcţionării în cele mai bune condiţii.
Ne-am propus mărirea capacităţii de trafic, până la un milion de călători pe an. Aeroportul International Aurel Vlaicu (Băneasa) va avea un impact social şi economic semnificativ pentru Regiunea Bucureşti Ilfov, dar şi pentru România.
Am fost permanent în contact cu responsabilii proiectului de 𝗺𝗼𝗱𝗲𝗿𝗻𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲 𝗮 𝗽𝗶𝘀𝘁𝗲𝗶 𝟮 𝗮 𝗔𝗲𝗿𝗼𝗽𝗼𝗿𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗜𝗻𝘁𝗲𝗿𝗻𝗮𝘁𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹 𝗛𝗲𝗻𝗿𝗶 𝗖𝗼𝗮𝗻𝗱𝗮̆ – 𝗢𝘁𝗼𝗽𝗲𝗻𝗶, prima mare lucrare efectuată după 24 de ani. Pista are o lungime totală de 3,5 kilometri şi o lăţime de 60 de metri.”, a transmis oficialul
Alte proiecte importante pentru România
Ionel Scrioşteanua vorbit şi despre Podul de la Brăila (podul suspendat de peste Dunăre), cel mai mare construit în România, după Revoluţie şi al treilea din Europa ca dimensiune, precizând că acesta este în grafic.
„Se lucrează la întinderea cablurilor principale între blocurile de ancoraj, una dintre cele mai importante operaţiuni ale acestui proiect. Firele de cablu sunt de cca 5,44 milimetri. Ele formează pachete de câte 544 de fire. Toroanele, în număr de 16, vor forma cablul principal. Această procedură se realizează pentru prima dată în România şi se va încheia la jumătatea lunii decembrie a acestui an.”, a anunţat Scrioşteanu.
Autostrada Sibiu - Piteşti
„𝗣𝗲 𝗽𝗿𝗶𝗺𝘂𝗹 𝗹𝗼𝘁 𝘀𝗲 𝗹𝘂𝗰𝗿𝗲𝗮𝘇ă 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗻𝘀. 𝗦𝘁𝗮𝗱𝗶𝘂𝗹 𝗹𝘂𝗰𝗿𝗮𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿, 𝗽𝗲 𝗰𝗲𝗶 𝟭𝟯 𝗸𝗺 𝗮𝗶 𝘀𝗲𝗰𝘁𝗶𝘂𝗻𝗶𝗶 𝗦𝗶𝗯𝗶𝘂-𝗕𝗼𝗶𝘁𝗮, 𝗮 𝗮𝗷𝘂𝗻𝘀 𝗹𝗮 𝟱𝟱%. 𝗦𝗲 𝗹𝘂𝗰𝗿𝗲𝗮𝘇𝗮 𝗰𝗼𝗻𝗳𝗼𝗿𝗺 𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗰𝘂𝗹𝘂𝗶 𝘀𝗶 𝗽𝗲 𝗦𝗲𝗰𝘁𝗶𝘂𝗻𝗲𝗮 𝟱, 𝗖𝘂𝗿𝘁𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗔𝗿𝗴𝗲𝘀-𝗣𝗶𝘁𝗲𝘀𝘁𝗶, 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗮𝗿𝗲 𝗼 𝗹𝘂𝗻𝗴𝗶𝗺𝗲 𝗱𝗲 𝟯𝟬,𝟯𝟱 𝗸𝗺. 𝗔𝗺 𝘀𝗲𝗺𝗻𝗮𝘁 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗿𝗮𝗰𝘁𝘂𝗹 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗽𝗿𝗼𝗶𝗲𝗰𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝘀𝗶 𝗲𝘅𝗲𝗰𝘂𝘁𝗶𝗮 𝗦𝗲𝗰𝘁𝗶𝘂𝗻𝗶𝗶 𝟰 (𝗧𝗶𝗴𝘃𝗲𝗻𝗶 - 𝗖𝘂𝗿𝘁𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗔𝗿𝗴𝗲𝘀), 𝗶𝗮𝗿 𝗶𝗻 𝗰𝗲𝗹 𝗺𝗮𝗶 𝘀𝗰𝘂𝗿𝘁 𝘁𝗶𝗺𝗽 𝘀𝗲 𝘃𝗼𝗿 𝗳𝗶𝗻𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮 𝗹𝗶𝗰𝗶𝘁𝗮𝘁𝗶𝗶𝗹𝗲 𝗽𝗲 𝘀𝗲𝗰𝘁𝗶𝘂𝗻𝗶𝗹𝗲 𝟮 𝘀𝗶 𝟯.
Autostrada Sibiu - Piteşti va avea o lungime de 122 de km, este împărţită în 5 secţiuni, va lega Centrul şi Vestul României de reţeaua europeană de autostrăzi, fiind o parte importantă a Coridorului 4 Pan-European.”, a transmis oficialul.
Despre durmul Expres Craiova – Piteşti, Ionel Scrioşteanu a precizat că acesta este primul drum expres construit în România.
„Se lucrează în forţă pe tronsoanele I, II şi III şiurmează să înceapă lucrările şi pe tronsonul IV. Stadiul lucrărilor pe tronsonul II al Drumului Expres Craiova – Piteşti este de 89% pe lotul 1 şi peste 90% pe lotul doi, termenul de finalizare a lucrărilor fiind aprilie 2022.
Încă de la începutul mandatului, Drumul Expres Craiova-Piteşti este printre priorităţile mele. Am permanent o comunicare deschisă cu antreprenorul şi CNAIR, iar atunci când au apărut probleme am avut grijă să le rezolvăm rapid şi eficient.
Drumul Expres Craiova-Piteşti va avea o lungime de peste 121 km şi câte 2 benzi pe fiecare sens şi este împărţit în 4 tronsoane. Lucrările prevăd realizarea a 10 intersecţii rutiere şi a 75 de poduri şi pasaje. ”, a nunţat secretarul de stat.
Potrivitacestuia, marţi, 30 noiembrie 2021, va fi dat în trafic 𝗟𝗼𝘁𝘂𝗹 𝗜𝗜 𝗮𝗹 𝗔𝟭𝟬 𝗦𝗲𝗯𝗲𝘀-𝗧𝘂𝗿𝗱𝗮, respectiv ultimii 25 de kilometri ai acestei autostrăzi.
„𝗧𝗿𝗼𝗻𝘀𝗼𝗻𝘂𝗹 𝗧𝗮𝗿𝗴𝘂 𝗠𝘂𝗿𝗲𝘀 - 𝗨𝗻𝗴𝗵𝗲𝗻𝗶 𝗮𝗹 𝗔𝟯 (Autostrada Transilvania) poate fi deschis circulaţiei până la finalul acestui an.”
Scrioşteanu a mai transmis că, la data de 8 noiembrie 2021, a semnat Contractul de finanţare pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare a transportuilor navale, al cărei beneficiar este Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii prin Direcţia Transport Naval.
„M-am implicat în dezvoltarea proiectelor în ceea ce priveşte autostrăzile A7, A8, podul peste Prut de la Ungheni, Centura Bacăului, Centura de la Bârlad. (…) 𝗔𝗺 𝗽𝗿𝗼𝗺𝗶𝘀 𝗰ă 𝗳𝗶𝗻𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮𝗺 𝗗𝗡𝟱 𝗕𝘂𝗰𝘂𝗿𝗲𝘀𝘁𝗶 - 𝗔𝗱𝘂𝗻𝗮𝘁𝗶𝗶 𝗖𝗼𝗽𝗮̆𝗰𝗲𝗻𝗶, 𝗱𝗶𝗻 𝗷𝘂𝗱𝗲𝘁𝘂𝗹 𝗚𝗶𝘂𝗿𝗴𝗶𝘂. 𝗘𝘀𝘁𝗲 𝘃𝗼𝗿𝗯𝗮 𝗱𝗲𝘀𝗽𝗿𝗲 𝘂𝗻 𝗽𝗿𝗼𝗶𝗲𝗰𝘁 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝘁𝗿𝗲𝗯𝘂𝗶𝗮 𝗳𝗶𝗻𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮𝘁 𝗶̂𝗻 𝘂𝗿𝗺𝗮̆ 𝗰𝘂 𝟮-𝟯 𝗮𝗻𝗶, 𝗱𝗮𝗿 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗲𝗿𝗮 𝗯𝗹𝗼𝗰𝗮𝘁. 𝗗𝘂𝗽𝗮 𝗰𝗲 𝗹-𝗮𝗺 𝗱𝗲𝗯𝗹𝗼𝗰𝗮𝘁, 𝗹𝘂𝗰𝗿𝗮𝗿𝗶𝗹𝗲 𝗮𝘂 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝗲𝘅𝗲𝗰𝘂𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗰𝗼𝗻𝗳𝗼𝗿𝗺 𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗰𝘂𝗹𝘂𝗶 𝘀𝘁𝗮𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁 𝗰𝘂 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘁𝗿𝘂𝗰𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹.
La data de 19 noiembrie 2020 am recepţionat lucrarea: 11,6 km de drum european, trei poduri şi trei podeţe reabilitate de-a lungul traseului actual al DN5, 2 intersecţii la nivel şi 9 intersecţii de tip giratoriu amenajate, precum şi 13 staţii de autobuz în localităţi. Am obţinut un mare succes pentru localităţile Jilava şi 1 Decembrie, prin reducerea timpului de călătorie de tranzit prin aceste comune.”, a adăugat oficialul.
Drum de legătură DN5 – Şoseaua de Centură – Pod Prieteniei
Secretarul de stat a mai transmis că, înainte de 20 decembrie, românii vor putea circula pe drumul de intrare în ţară , dinspre Bulgaria
„Încă o lucrare pe care am început-o în 2020 şi pe care o încheiem înainte de termen.
S-au finalizat terasamentele şi se lucrează la aşternerea straturilor de asfalt pe zona giratoriului din proximitatea punctului vamal Giurgiu. Se amplasează parapetul median şi se montează sistemul anti-orbire. În această săptămână vor fi realizate marcajele rutiere şi semnalizarea verticală. Este prima „autostradă nemţească” din România, un drum expres realizat din beton rutier, care s-a aşternut prin turnare continuă. S-au turnat până la 1.300 de mc de beton pe zi, astăzi fiind gata toţi cei 33.700 de mc ai drumului. ”, a transmis Ionel Scrioşteanu.
Centura Mihăileşti, data în traffic pe 26 noiembrie 2021
„M-am implicat foarte serios în acest proiect care părea fără soluţie. L-am deblocat la data de 25 septembrie 2020, când au fost depuse şi ofertele pentru construirea şoselei de centură Mihăileşti. Şi foarte rapid, în 12 noiembrie 2020, am desemnat câştigătorul, compania VIAROM Construct, iar în decembrie am semnat contractul privind execuţia lucrării. La 1 martie 2021 s-a dat ordinul şi au început lucrările, iar astăzi, cu 3 luni mai devreme faţă de termenul asumat prin contract, lucrările s-au finalizat, iar Centura este pusă în trafic. ”, a scris secretarul de stat pe Facebook.
Se încarcă comentariile...
