Solutionarea cazurilor de spalare de bani dureaza luni si chiar ani

In Romania nu exista judecatori specializati in domeniu

O ancheta de spalare a banilor dureaza, in medie, 18 luni. In Romania, problemele cele mai mari sunt la instantele de judecata.
"Nu avem judecatori specializati care sa judece astfel de cazuri si sa le inteleaga", declara ieri comisarul Constantin Bolbosanu din cadrul Politiei Romane, in cadrul simpozionului privind spalarea banilor in Romania, organizat de Finmedia. Spre exemplificare, a fost dat cazul Cheser, al carui rechizitoriu de spalare de bani intocmit in 2000 s-a lasat cu o condamnare definitiva abia in 2005. ,Judecatorului i-au trebuit 5 ani ca sa dea o sentinta in acest caz, care a adus un prejudiciu de 80 miliarde lei", a subliniat Bolbosanu. 80% din volumul tranzactiilor raportate ca suspecte provin din sistemul bancar. O alta problema in domeniu tine de faptul ca informarile Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB) sunt considerate secret de serviciu si nu pot fi folosite ca proba in instanta. Reprezentantii Oficiului au acceptat cu greu modificarea legii specifice, proiect in curs de elaborare. ,Atata timp cat ONPCSB este o institutie abilitata si sesizeaza Parchetul ca are indicii temeinice ca a fost savarsita o infractiune de spalare de bani, nu vedem de ce verificarile sale nu ar putea sa constituie un mijloc de proba. Avem un exces de secretizare a informatiilor", a mai spus comisarul Bolbosanu. Intre institutiile implicate nu exista acces in timp real la informatie. Politia ajunge in posesia informatiilor prelucrate si a analizelor financiare tarziu, dupa 4-5 luni. Din cazuri anchetate rezulta ca in Romania sunt grupari specializate care opereaza in domeniul spalarii banilor prin aceleasi firme, in cadrul unei banci, maximum 3-4 saptamani, dupa care trec pe alte societati si nu mai sunt de gasit. Surse din bancile comerciale precizeaza ca, atunci cand un raport de tranzactii suspecte ajunge la Parchet, primii cercetati sunt functionarii bancari, care ajung sa fie uneori suspectati chiar mai mult decat autorii respectivi. Apoi, comunicarea zilnica intre banci si ONPCSB se face in continuare pe discheta, desi s-au facut propuneri pentru gasirea unui canal securizat, de informatie criptata.