Semnalul de alarmă tras de un economist de top: mai puțini bani europeni, mai mulți pensionari. Ce soluții propune României
0Economistul Radu Crăciun avertizează asupra turbulențelor economice care ne așteaptă în următorii ani. El susține că România va traversa inevitabil o perioadă mai delicată, din 2027, când începe un prim val de pensionare a „decrețeilor”, cu urmări asupra pieței muncii, iar PNRR va lua sfârșit, așa că banii europeni la dispoziție vor fi mult mai puțini.
Indiferent cine va câștiga alegerile din 2024, următorii ani se anunță complicați, iar noul guvern va trebui să găsească soluții pentru a gestiona o situație deloc ușoară.
Profesor asociat la Facultatea de Administrație și Afaceri ASEBUSS și președinte al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România, iar în trecut fost președinte al Asociației Analiștilor Financiar Bancari din România, economistul Radu Crăciun anunță vremuri grele, după 2026.
În primul rând, contextul internațional este unul complicat. România va fi în continuare dependentă de situația economică a partenerilor săi din Uniunea Europeană, în special Germania, Franța și Italia. Incertitudinea pare să fie cuvântul de ordine, cu atât mai mult cu cât economia Germaniei e într-un recul mai greu de depășit decât se anunța.
Problemelor economice cu care se confruntă zona euro și Europa în general li se adaugă incertitudinea războiului din Ucraina. O escaladare ar fi dezastruoasă pentru economiile europene, iar o extindere a conflictului și o implicare a NATO ar echivala cu o uriașă criză economică.
Însă Radu Crăciun se axează pe două probleme specifice României. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va lua sfârșit în 2026, ceea ce înseamnă din start mai puțini bani europeni.
Mai puțini bani europeni pentru România
„Pe de o parte, așa cum vedem, nouă ne place să ne lăudăm în perioada asta foarte mult că am depășit la PIB per capita Grecia, Croația, Ungaria, că ne apropiem de Polonia și așa mai departe. Asta înseamnă că ne asumăm eticheta unei țări care nu mai este în curs de dezvoltare, ci este o țară mai degrabă dezvoltată”, spune Crăciun.
Vestea proastă este că acest statut foarte bun vine la pachet și cu obligații suplimentare, avertizează el
„Asta înseamnă că partenerii nu te mai consideră o țară care trebuie să fie ajutată și finanțată, ci o țară care, la rândul ei, poate că ar trebui să-i ajute pe alții, chiar să-i finanțeze. Finanțările europene nu vor mai fi direcționate către țări care au ajuns la un stadiu de dezvoltare 80% din PIB-ul per capita al UE”, mai spune Crăciun.
Rămâne de văzut cum va reuși să se descurce România, din momentul în care va intra într-o etapă nouă și va trebui să găsească alte soluții în lipsa zecilor de miliarde de euro pompați de Uniunea Europeană.
Potrivit economistului, fără banii europeni sau cu mai puține fonduri de la Bruxelles va trebui să se adapteze și să găsească noi surse de finanțare.
„Mai departe, dacă ai aspirații de țară dezvoltată ești pe cont propriu. Nu mai poți să aștepți ajutor de la alții, ci tu trebuie să îi ajuți pe alții. Ori noi nu știm chestia asta, n-am mai făcut lucrul ăsta. Nu știm să ne dezvoltăm doar prin resurse proprii. Bugetul de investiții al României este mult prea mic raportat la PIB ca economie pentru a susține această dezvoltare a țării. Deci noi trebuie să reproiectăm modul în care ne vom dezvolta odată ce banii europeni nu vor mai veni. Și trebuie să ne asigurăm resursele financiare locale prin care această dezvoltare să crească, că nimeni nu vrea ca țara să bată pasul pe loc odată ce nu mai vin bani din Uniunea Europeană”, adaugă expertul.
Rămânem fără angajați - se pensioneză „decrețeii”
Și asta nu este tot. Într-o imagine în oglindă, dar răsturnată, mulți români își vor schimba statutul din salariați și contributori la buget, în beneficiari. Este vorba de primele valuri de pensionări în rândul „decrețeilor”, generația anilor 60-90.
„Aici cred că avem câteva lucruri care ne arată o situație să spunem dificilă, dar care presupune soluții în mai multe zone ale societății. Pe de o parte, avem o categorie foarte importantă de oameni care se vor transforma din contributori la bugetul de asigurări sociale în beneficiari ai bugetului de asigurări sociale. În loc să contribuie cu bani, ei vor primi bani. Foarte mulți oameni. Ceea ce dintr-odată va crea o mare presiune pe buget”, e semnalul de alarmă tras de Crăciun.
Există câteva măsuri care pot contribui la atenuarea acestor probleme. „Din punctul ăsta de vedere nu cred că există soluții miracol. Ideea este ca acești oameni să fie încurajați într-un fel sau altul să se pensioneze mai târziu, să nu se pensioneze toți odată acum. Ori ca să-i încurajezi să se pensioneze mai târziu trebuie să vii cu niște elemente fiscale prin care să îi încurajezi să își prelungească și am văzut că se intenționează lucrul acesta, de a-i bonifica în plus la punctele de pensie pe faptul că vor munci mai mult”, arată Crăciun.
Aici, el amintește un alt aspect, despre care spune că se vorbește relativ puțin, iar soluțiile ar trebui să vină și dinspre companiile private.
„Mediul de afaceri din România care se vaită toată ziua că nu găsește forță de muncă, ar trebui să se gândească și ei cum să facă să îi țină pe oamenii mai în vârstă în companii chiar și dincolo de vârsta de pensionare sau cum să-i antreneze pe cei deja pensionați, dar care au niște competențe mai speciale, cum să-i aducă înapoi în companii. Printr-un program flexibil, prin fracțiuni de normă, prin recalificări și așa mai departe. Din păcate, vedem prea puțin genul acesta de discuții în mediul financiar, vedem companiile alergând după oameni tineri și apoi se vaită că generația Z nu e într-un fel sau nu e în altul. Dar vedem prea puțină preocupare pentru păstrarea oamenilor cu competențe, oamenilor mai în vârstă care cu siguranță vor fi și mai stabili ca angajați decât generațiile mai tinere care au un apetit de a schimba mai des locurile de muncă. Au nevoie, pe de o parte, de un sistem creat de stat, care să stimuleze munca și dincolo de vârsta de pensie, dar este nevoie și de un mediu de afaceri mai deschis la a recunoaște faptul că fuga după generațiile tinere ar trebui să fie acompaniată și de o fugă după seniori”, completează economistul.
Soluția importului forței de muncă
Nu în ultimul rând, România poate lua exemplul țărilor occidentale, care au importat forță de muncă. Cazurile Germaniei, care s-a bazat mult pe turci și pe sârbi și croați, și Franței, care s-a ridicat în anii 60-70 cu ajutorul muncitorilor italieni, spanioli și potrughezi au inspirat ulterior alte țări vest-europene, care au importat în anii 90 forță de muncă din Estul Europei. Acum, România poate importa forță de muncă de pe alte continente.
„Mai e un lucru aici pe care trebuie să îl menționăm. Subiectul imigrației, adică acceptării de persoane din alte țări care să vină să muncească în România. Însă din păcate și aici văd o problemă cel puțin deocamdată. Pe toți oamenii veniți de peste mări și țări pe care îi întâlnesc în România îi văd în munci necalificate. Vulcanizare, grădinărit, restaurante și așa mai departe. Mi-ar plăcea să văd și aici o politică gândită de stimulare a celor care au competențe medii și ridicate. Aici iar cred că este de lucru, pentru că ceea ce văd acum nu cred că este ceea ce trebuie”, este concluzia lui Radu Crăciun.
Se încarcă comentariile...
