Şase lecţii ale şcolii neconvenţionale de business de la malul mării, Academia Navală Mircea cel Bătrân

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sfaturile marinarilor pentru mediul de business la Adevărul Financiar Live FOTO David Muntean
Sfaturile marinarilor pentru mediul de business la Adevărul Financiar Live FOTO David Muntean

Cum pregăteşte, în mod neaşteptat, Academia Navală Mircea cel Bătrân (ANMB) lideri şi antreprenori asemenea unei şcoli clasice de management? Răspunsul îl dau doi absolvenţi de marină, specialistul media Alin Vintilă şi antreprenorul vâlcean Dumitru Becşenescu.

Cei doi au identificat pentru Adevărul Financiar şase lecţii fundamentale pentru business pe care le-au învăţat în timpul şcolii de marină şi, ulterior, pe mare.

După terminarea cursurilor şi carierei relativ scurte în marină, cei doi au reintrat în viaţa civilă. Însă ceea ce au învăţat atunci îi ajută în continuare în viaţa de zi cu zi. Becşenescu, proprietarul unui grup de companii cu activităţi în turism, transport rutier, distribuţie de produse petroliere şi imobiliare, a mers până acolo încât a dat numele afacerii sale după o stea din emisfera sudică: Antares. Ba chiar mărturiseşte că pregătirea din Academie a fost decisivă pentru depăşirea criziei economice din ultimii şapte ani.

Voluntar în cadrul Asociaţiei Civice pentru Constanţa – care derulează în această perioadă campania ”Iubeşte marea”, un program de promovare a valorilor culturale şi sociale ale oraşului de la malul mării -, Alin Vintilă spune, la rândul său, că pregătirea din marină l-a învăţat să nu se panicheze. ”Pe mare, cei mai mari duşmani pe care îi poţi avea sunt incendiul şi panica”, explică acesta.

Asumarea responsabilităţii, toleranţa zero la greşeală, capacitatea de a se adapta la criză, evitarea momentelor de panică sunt câteva dintre cele şase lecţii venite cu vânt bun din pupa de pe mare.

1. Fii lider!, nu neapărat manager

În cartea sa ”Despre cum să devii lider”, Warren Bennis punctează câteva elemente care fac diferenţa dintre un lider şi un manager. Cel mai important ar fi acela că un manager administrează, în vreme ce un lider inspiră. De asemenea, managerul este o copie, iar liderul originalul; managerul conservă se îngrijeşte de bunul mers al lucrurilor, pe când liderul dezvoltă; managerul se concentrează pe sisteme şi structuri, liderul se orientează spre oameni; managerul se bazează pe control, liderul inspiră încredere.

“Ca absolvent al Facultăţii de Navigaţie, ultima treaptă în carieră ar fi fost funcţia de comandant pe o navă comercială. Nu poţi să fii comandant dacă nu eşti lider. Ai ajuns lider pe mare poţi să devii oricând şi lider pe uscat, chiar dacă oamenii de pe mare răspund într-un fel unui lider, iar cei de pe uscat într-alt fel”, spune Alin Vintilă.

Rigorile din şcoala de marină cu care nu eşti de acord în tinereţe, maturizarea excesivă, “te fac ca la 22 de ani să ai în mână soarta marinarilor, a întregului echipaj şi a mărfurilor”, îl completează Becşenescu.

2. Asumă-ţi responsabilitatea

Pe mare se poate întâmpla orice, oricând, iar căpitanul trebuie să fie pregătit să ia decizii ale căror consecinţe imediate sau pe termen lung să şi le asume în totalitate. “În primul cart, îmi venea să-l prind pe comandant de umăr de teamă să nu plece din cabină să nu mă lase singur pentru că îmi era teamă să îmi asum responsabilitatea. Or, această teamă s-a transformat în responsabilitate însăşi, şi cred că ceea ce am învăţat în şcoala de marină şi ceea ce am aplicat ulterior, în cei cinci ani de marinărie, m-a ajutat enorm în viaţa de la uscat şi în mersul meu în business”, povesteşte Becşenescu.

Capacitatea de a-ţi asuma responsabilităţi este aplicabilă în mediul de business, “şi îmi aduc aminte că un comandant de navă îmi spunea mie şi colegilor mei din tinereţe: <Mă, cel mai bine e să fii ofiţer în marina comercială pentru că, în viaţă, o singură dată greşeşti>”.

“Aici, la Constanţa, a avut loc prima Regată a marilor veliere, organizată exclusiv la Marea Neagră. Ne-am asumat responsabilitatea şi am reuşit să programăm şi să organizăm această regată cu ocazia împlinirii a 75 de ani de serviciu în marina militară a navei şcoală Mircea. Noi, echipa de proiect de la Regată, am considerat că e util să continuăm cumva să facem acţiuni periodice orientate atât către mare, cât şi către comunitate. Aşa ne-am asumat şi responsabilitatea înfiinţării Asociaţiei Civice pentru Constanţa, organizaţie prin care am avut mai multe acţiuni sociale”, spune şi Alin Vintilă.

3. Nu tolera greşelile

Disciplina, executarea întocmai a ordinelor şi respectarea lanţului de comandă poate face diferenţa între o misiune reuşită şi un eşec, între o navă-etalon şi una care se zbate pe linia de plutire

“Ca manager nu am toleranţă aproape deloc la greşeli. Nu-mi place să mi se povestească foarte mult despre motivele pentru care cineva şi-a făcut sau nu treaba şi nu-mi plac justificările. Scuza este o slăbiciune a oamenilor slabi; scuzele nu-şi au locul în business. Ori facem, ori nu facem. Pragmatismul trebuie să înlocuiască scuza. Scuza în sine e o justificare a neputinţei şi, dacă trebuie să ne lamentăm, să ne scuzăm şi să găsim motive, înseamnă că ne deturnăm atenţia de la ceea ce avem să facem de fapt. Începem să devenim căutători de motive în loc să fim preocupaţi să ne facem treaba şi asta nu e acceptabil în business”, crede Becşenescu.

4. Implică-te în acţiuni de voluntariat

Înţelepciunea populară a generaţiilor trecute de încorporaţi spunea să nu te oferi niciodată, repetăm – niciodată, voluntar, pentru că e un gest care s-ar putea întoace împotriva ta. Nimic mai greşit, sugerează acum Vintilă.

“Am mai învăţat ceva pe mare, şi anume să fac acţiuni pentru comunitate. Sunt voluntar la Asociaţia Civică pentru Constanţa pentru că, pe mare, am învăţat să am grijă de oamenii de sub comanda mea, de mare, de mediul marin. Şi grija asta mă motivează în calitatea mea de voluntar la asociaţie”.

“Am lansat de curând campania ”iubeşte marea”, prin care încercăm să implicăm publicul larg prin călătorii cu velierul Adornate, să le insuflăm această dragoste pentru mare. Şi asta, pentru a gândi activităţi, nu neapărat să devină toţi marinari sau ofiţeri de marină. De la mare, acest oraş (Constanţa – n.red.) are o istorie şi tot datorită mării s-a dezvoltat şi în epoca modernă, când Anghel Saligny a construit podul peste Dunăre şi a pus bazele portului Constanţa. Şi tot datorită mării avem, chiar dacă doar două luni pe an, turism”, explică el.

5. Adaptează-te situaţiilor de criză

Lucrul pe o navă înseamnă şi provocări care apar şi se schimbă de la zi la zi. Trebuie să fii pregătit pentru orice, în orice moment. Acolo, în larg, nu ai cui să te lamentezi, trebuie să rezişti şi să răzbaţi tu şi echipajul tău.

“Când apele sunt linişte – să spunem în termeni marinăreşti – este o falsă impresie că avem capacitatea să fim buni manageri. Eu cred că adevăraţii manageri sunt cei care reuşesc să răzbată când apele sunt învolburate, iar criza e un examen greu pentru noi ca oameni de business care am reuşit să ieşim din ea fără răni adânci, în funcţie de cât de bine am gestionat acele situaţii. Cred că şi aici experienţa de pe mare şi şcoala de marină ne-au învăţat să fim bărbaţi. Mie mi-a dovedit criza, şi îi mulţumesc lui Dumnezeu că a ieşit aşa, că am fost un bun manager de criză. Nu am avut niciodată sentimentul că îmi fuge pământul de sub picioare. Aş spune că datorez mult şcolii de marină şi experienţelor de pe mare în aplicabilitatea ulterioară în business, inclusiv în perioada de criză”, nuanţează Becşenescu.

6. Nu te panica. Păstrează-ţi calmul în situaţii critice

Imaginea imaculată a marinarilor în uniforme albe şi a navelor îndreptându-se spre destinaţii exotice poate fi idilică. Dar apele liniştite de azi pot fi oricând furtuna devastatoare de mâine. Iar calmul şi judecata obiectivă, la rece, ar putea fi singurul tău colac de salvare.

“Pe mare, printre cei mai mari duşmani pe care îi poţi avea sunt incendiul şi panica. Panica poate face dintr-un foc mai mic un foc mai mare. Panica chiar e un lucru la care trebuie să renunţi într-o situaţie de criză, fie pe mare, fie pe uscat. Trebuie să rămâi calm, să ai toate datele despre situaţia în care te afli, le analizezi, după care iei o decizie. Mai ales pe mare, trebuie să iei decizii foarte rapid, pentru că situaţia se schimbă de la un moment la altul şi atunci datele pe care ţi-ai bazat prima decizie e posibil să nu mai fie aceleaşi”, explică Vintilă.

Toate astea ajută şi pe uscat, ai un proces de gândire scurt şi eficient pe care îl pui în aplicare. “După aceea măsurăm şi rezultatele. E posbil să nu ne fi ieşit sută la sută bine, dar vedem ce n-a ieşit şi corectăm data viitoare”, completează el.

“Am avut o furtună puternică în Golful Biscaya, pe care îl traversezi în mod normal în 30 de ore, dar sunt cazuri când se instalează furtuna rapid; locul se mai numeşte în termeni marinăreşti şi cimitirul de vapoare. Ne-a prins furtuna pe nepregătite, s-au scufundat chiar două vapoare lângă noi şi simţeam că nu vom reuşi. Totuşi, nu ne-am pierdut cumpătul. Tăceam, respectam deciziile comandantului şi ne luptam cu valul. A fost o luptă de 40 de ore. Consumul nervos şi amprenta pe care şi-a pus-o asupra psihicului meu acea situaţie extremă m-a ajutat mult să nu mă panichez în viaţa de după marinărie. Viaţa de pe mare e o şcoală aparte” povesteşte şi Dumitru Becşenescu.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite