România are la dispoziţie 1,2 miliarde de euro prin PNRR pentru a rezolva problema gunoaielor până în 2026

România are la dispoziţie 1,2 miliarde de euro pentru a rezolva problema gunoaielor, a deşeurilor, până în 2026. Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, autorităţile şi-au asumat numai puţin de 58 de reforme care ar putea transforma România într-o ţară curată.

România este, în prezent, codaşă la capitolul gestiunea deşeurilor. Potrivit datelor Eurostat, citate de Moneycorp România, gradul de reciclare în ţara noastră este în prezent de numai 11%, în condiţiile în care media europeană este de 45%.

La marginea localităţilor, pe terenuri virane, pe râuri, lacuri, în multe locuri din ţară inclusiv în zonele turistice, gunoaiele se strâng tot mai multe, de la un an la altul, iar arderea acestora a devenit un fenomen îngrijorător, care generează poluare.

Bucureştiul este poate cel mai bun exemplu privind gestionarea ineficientă a deşeurilor, cu un procent de colectare selectivă de numai 8%. Colectarea selectivă a gunoaielor (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeşeuri - resturi alimentare şi vegetale) este, din păcate, ineficientă. De ce? Pentru că, la fel ca în oricare serviciu public, este nevoie de un management special, de soluţii concrete şi de o legislaţie coerentă.

Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, autorităţile şi-au asumat un pachet de 53 de reforme (legi, decizii administrative) şi soluţii concrete (gropi de gunoi ecologice, instalaţii specializate, platforme de management a deşeurilor etc), cu o finanţare de 1,2 miliarde de euro.

Scopul tuturor reformelor propuse este de a implementa cele mai bune platforme ce impun practici care, dacă sunt respectate, duc la o economie circulară funcţională şi eficientă.

Într-o economie circulară, deşeurile sunt extrem de valoroase, un procent important dintre acestea fiind reutilizate. Aceasta are bazele în colectarea selectivă de la nivelul cetăţenilor şi include toate sistemele de procesare şi reciclare de pe piaţă. Scopul final este de a reduce cantitatea de deşeuri nereciclabile şi conservarea resurselor naturale ale planetei.

Potrivit unei analize realizată de Moneycorp, în cadrul proiectului Romania Economic Outlook, şansele pot deveni realitate doar în măsura în care autorităţile vor respecta calendarul prevăzut în PNRR şi vor apela la expertiza companiilor specializate.

Focus pe deşeurile muncipale

Pe lista ţintelor din PNRR, dincolo de adoptarea Strategiei naţionale privind economia circulară (Trimestrul III 2022), una dintre măsurile esenţiale o reprezintă pachetul de acte normative privind gestionarea deşeurilor municipale.

,,Până în toamnă ar trebui să avem un cadru concret privind modul în care primăriile, autorităţile locale să implementeze gestiunea eficientă a deşeurilor. Pe baza acestei legislaţii, se poate trece rapid la absorbţia banilor necesari pentru implementarea platformelor de management al deşeurilor’’, afirmă Ştefan Blaer, CEO-ul Best Tools Company, companie specializată în dezvoltarea conceptului ,,Smart City’’ în contextul gestionării deşeurilor.

Conceptul de ”smart city” cuprinde foarte multe elemente de administrare a zonelor urbane, iar managementul deşeurilor reprezintă o importanţă aparte într-un „oraş inteligent”.

Conceptul înglobează circuitul complet al deşeurilor, de la colectarea separată la nivel de comunităţi prin sisteme inteligente şi eficiente, cum sunt platformele subterane de colectare a deşeurilor, la transportul acestora cu autogunoiere „prietenoase” cu mediul, complet electrice, până la crearea de staţii de transfer, staţii de sortare şi de tratare mecano-biologică a deşeurilor.

 Într-un „smart city”, toate aceste elemente sunt interconectate, eficientizând întregul proces, favorizând dezvoltarea economiei circulare.

Prin astfel de proiecte integrate, România îşi poate respecta, astfel, până în 2025, atingerea ţintei de 55% pentru reciclarea deşeurilor municipale.

,,Timpul este foarte scurt. Aceste platforme necesită dezvoltarea unui întreg lanţ de gestiune, de la simplele pubele şi depozitarea deşeurilor în gropi ecologice, la sistemele complexe de prelucrare şi reciclare a deşeurilor şi platformele software de gestiune şi suport. Este o provocare pe care autorităţile locale o pot îndeplini în condiţiile în care vor apela la expertiza firmelor de profil’’, spune Florin Vulpe, expertul companiei Best Tools în soluţii pentru managementul deşeurilor.

În prezent, chiar dacă în multe localităţi au fost amplasate containere pentru colectarea selectivă (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeşeuri - resturi alimentare şi vegetale), mare parte din deşeuri ajung, inevitabil, în acelaşi loc.

,,Sunt, din păcate, multe exemple în care, deşi populaţia şi companiile dintr-o localitate selectează deşeurile, firmele de salubritate le colectează în aceeaşi maşină, colectarea selectivă fiind, din păcate, mai mult un exerciţiu de imagine. Totodată, alţi factori care influenţează negativ colectarea separată sunt lipsa educaţiei în managementul deşeurilor a populaţiei, nivelul scăzut al expertizei în domeniu a unor autorităţi locale, legile permisive sau ambigue şi lipsa sancţiunilor concrete’’, a precizat expertul.

În acest context, oamenii sunt fie descurajaţi, fie neinformaţi, iar reciclarea are loc doar în proporţii foarte reduse.

România, la coada clasamentului european

Potrivit datelor Eurostat, în prezent, românii depozitează 70% din gunoiul pe care-l produc (272 kg/cap de locuitor), în timp ce media europeană este de 24%. În ceea ce priveşte reciclarea şi compostarea gunoiului, România este la coada clasamentului european, cu 14%, media UE fiind de 46%.

,,Aşa cum am precizat şi mai sus, unde am expus suma factorilor care influenţează negativ acest proces, în prezent, România reciclează prea puţin.  Sunt însă şi exemple de primării care au dezvoltat infrastructura necesară şi care penalizează eficient aruncarea necorespunzătoare a deşeurilor’’, spune Florin Vulpe.

Lacunele legislative din domeniu

Dincolo de reciclarea deşeurilor menajere, România are o problemă reală cu importul de deşeuri şi arderea acestora. Afacerile cu gunoaie, în special cu cele importate, au ajuns să reprezinte un business foarte profitabil, estimat la aproape jumătate de miliard de euro.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor, consultate de Frames, afacerile celor peste 3300 de firme de profil au depăşit 425 milioane de euro în 2020 (2,09 mld.lei), în creştere cu 175 milioane de euro (860 milioane de lei) faţă de 2016 (1,23 mld.lei). Se estimează că business-ul ar depăşi însă 1 miliard de euro, luând în calcul şi evaziunea din domeniu.

Vorbim de un business care a profitat de lacunele legislative şi care a adus în România cantităţi uriaşe de deşeuri, sub forma de ,,produse second-hand’’ si ,, materie primă pentru reciclare’’.

Descoperirile recente făcute de autorităţi în Portul Constanţa, în localităţile limitrofe Bucureştiului şi celorlalte mari oraşe din ţară vin să confirme dimensiunea acestui business care a crescut exponenţial în ultimii ani’’, afirmă experţii Frames.

Ce îşi propun autorităţile

Potrivit analizei Moneycorp, autorităţile şi-au propus, în primul rând, să adapteze legislaţia la normele UE şi să elimine portiţele care au dus la importurile de gunoie.

România se află în urmă şi cu transpunerea în legislaţia naţională a trei dintre cele patru directive ale pachetului de economie circulară: deşeuri (Waste Fremework Directive - Directive (EU) 2018/851), ambalaje (Packaging and Packaging Waste Directive – Directive (EU) 2018/852) şi depozitele de deşeuri (Landfill Directive – Directive (EU) 2018/850), care aveau ca termen de adoptare iulie 2020. În focus se află şi  transpunerea Directivei 2019/904 privind anumite produse din plastic.

Anul trecut fost adoptată o ordonanţă  (OG 6/2021), care prevede o eliminare treptată din consum, până în 2026, a ambalajelor şi deşeurile provenite din ambalaje din plastic. Primul pas a fost făcut deja – de la 2 septembrie au fost interzise tacâmurile, beţigaşele şi alte recipiente pentru alimente.

,,E un pas înainte, în condiţiile în care doar 30% din plasticul din UE – care totalizează 25 milioane de tone anual – este colectat separat şi reciclat. Prin urmare, plasticul devine un pericol tot mai mare pentru flora şi fauna acvatică, el reprezentând 85% din deşeurile marine întâlnite pe plaje’’, afirmă experţii din domeniul managementului deşeurilor.

România are o problemă serioasă la acest capitol. Potrivit PNRR, ,,în lipsa unor fluxuri stabile de deşeuri reciclabile de calitate, România nu are în momentul de faţă o piaţă sustenabilă a materiilor prime secundare recuperate din deşeurile de la populaţie deşi pachetul economiei circulare prevede clar o ierarhie privind gestionarea deşeurilor plecând de la prevenire, urmată de reutilizare şi reparare înaintea reciclării’’.

,,Pentru a face trecerea la economia circulară, România trebuie să introducă în circuitul economic materialele secundare obţinute prin reciclare”, se mai arată în PNRR.

Potrivit documentului, până în trimestrul II 2024, autorităţile îşi propun, printre altele, dezvoltarea a cel puţin 250 de centre de colectare care să deservească comunităţi cu aproximativ 50.000 de locuitori. Centrele vor fi situate la frontieră sau în afara unităţii administrative teritoriale.

Centrele vor asigura colectarea separată a deşeurilor menajere care nu pot fi colectate într-un sistem de tipul „din uşă în uşă”, respectiv a deşeurilor reciclabile şi a biodeşeurilor care nu pot fi colectate în pubele individuale, precum şi a fluxurilor speciale de deşeuri (deşeuri voluminoase, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii uzate, deşeuri periculoase, deşeuri provenite din activităţi de construcţie şi demolări). Alte 300 de astfel de centre ar urma să fie înfiinţate până în 2026.

Planurile autorităţilor mai vizează dezvoltarea treptată, până în 2026, a 13.752 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deşeurilor.

Insulele ecologice digitalizate, cum sunt platformele subterane menţionate mai sus, vor deservi zonele cu blocuri de apartamente din localităţi şi vor asigura colectarea separată a deşeurilor menajere: deşeuri de hârtie şi carton, deşeuri de plastic, deşeuri metalice, deşeuri de sticlă, deşeuri biologice, deşeuri reziduale. Fiecare insulă ecologică va deservi cel puţin 200 de locuitori.

Un alt proiect vizează înfiinţarea a cel puţin 15 centre integrate de colectare a deşeurilor, la nivelul marilor oraşe, unde se va asigura colectarea separată a deşeurilor menajere care nu pot fi colectate într-un sistem de tipul „din uşă în uşă”, respectiv a deşeurilor reciclabile şi a biodeşeurilor care nu pot fi colectate în pubele individuale, precum şi a fluxurilor speciale de deşeuri – deşeuri voluminoase, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii uzate, deşeuri periculoase, deşeuri provenite din activităţi de construcţie şi demolări).

Planul se mai referă la înfiinţarea a 26 de instalaţii de reciclare a deşeurilor şi a cel puţin 254 de sisteme integrate de colectare a deşeurilor agricole compostabile.

Pe zona de control, autorităţile au de gând să efectueze peste 400 de misiuni de control prin intermediul celor 43 de comisariate ale Gărzii de Mediu, care vor fi dotate cu aparatură de ultimă generaţie (sisteme de scanare a camioanelor, automobile, camere video şi drone)

,,Proiectele sunt ambiţioase şi sunt extrem de importante. Ecologizarea României, adoptarea noilor tehnologii în materie de gestiune a deşeurilor vor avea un impact pozitiv în economie, în viaţa noastră dar vor fi şi un catalizator de inovaţie şi dezvoltare sustenabilă a economiei’’, afirmă Cosmin Bucur, managerul Moneycorp România.

,,În Industry 4.0, a patra revoluţie industrială în care am intrat, focusul pe tehnologia verde, nepoluantă, pe soluţiile digitale, managementul resurselor şi a deşeurilor sunt elemente esenţiale care vor creşte gradul de atractivitate a mediului de afaceri românesc, vor determina atragerea de investiţii străine’’, a mai spus acesta.

Moneycorp susţine activ economia verde, prin instrumente financiare menite să eficientizeze din punct de vedere economic achiziţia şi implementarea soluţiilor tehnologice de ultimă generaţie.

Prezentă din 2016 în România, Moneycorp este cea mai mare instituţie de plăţi din Europa. Compania a câştigat, recent, premiul Best Money Service Provider în cadrul ceremoniei anuale World Banking Awards din Londra.

Analiza Moneycorp face parte din proiectul ,,Romania Economic Outlook’’, prin intermediul căruia compania îşi propune să prezinte în spaţiul public dinamica unor sectoare ale economiei româneşti cu potenţial de dezvoltare, a unor tendinţe economice în contextul transformărilor fundamentale prin care trece economia mondială.