România a ajuns să importe o cantitate mai mare de gaze decât cea extrasă din depozite, pentru prima dată în această iarnă

România importă joi o cantitate de gaze, de 17,5 milioane metri cubi, mai mare decât cea extrasă din depozite, de 17,2 milioane metri cubi. Este pentru prima dată în această iarnă când se întâmplă acest lucru.

România ar putea importa gaze din Ungaria Foto: Arhivă

Chiar dacă aproape o treime dintre gazele importate sunt reexportate către Republica Moldova, acestă tendință va continua, probabil, în zilele următoare, fiind anunțate ca fiind geroase. Prețurile pe piața internă se vor situa peste plafonul de 310 lei/MWh impus furnizorilor clienților casnici, din care însă numai jumătate reprezintă costul de achiziție, restul fiind tarife și taxe, conform Profit.ro.

Se observă o diminuare a capacității de extracție, de la 20 milioane mc/zi la începutul săptămânii trecute la 17,2 milioane mc/zi  pentru ziua de joi, 20 februarie.

România ar putea importa gaze din Ungaria, care mai are în depozite 31,6 TWh (46,57% din capacitatea totală), mult peste România care mai avea înmagazinați în urmă cu 2 zile 11,9 TWh (35% din. capacitatea totală). Însă prețul ar fi mult mai ridicat chiar și decât cel din prezent, de 310 lei/MWh.

Prețurile sunt marea problemă a diminuării capacității de extracție. Potrivit Depogaz, unii furnizori au extras în noiembrie cantități mai mari de gaze decât fusese convenit. În noiembrie 2024 exporturile au fost mai mult decât duble, urcând de la 1,07 la 2,229 milioane MWh. De departe, principala destinație de export a fost Republica Moldova, traderul de stat de peste Prut, Energocom, transmițând că peste două treimi dintre volumele cumpărate de Basarabia în aprilie-decembrie 2024 au provenit din România. În perioada menționată, achizițiile totale ale Energocom s-au ridicat la 8,8 milioane MWh, ceea ce înseamnă că importurile din România au fost de circa 5,8 milioane MWh. La rândul său, extracția de gaze din depozite s-a majorat de peste 2,5 ori, de la 2,241 la 5,791 milioane MWh, potrivit sursei citate.

Iernile mai blânde din ultimii ani au făcut ca România să încheie sezonul rece cu cantități mari de gaze neextrase, pentru care s-au plătit tarifele aferente a două sau chiar trei cicluri de înmagazinare. Pe 1 aprilie 2024, de exemplu, gradul de umplere a depozitelor era de 50%, iar pe 1 aprilie 2023, de 42%. Cu alte cuvinte, anul trecut, companiile au respectat legislația autohtonă și europeană și au cumpărat gaze în restul anului pentru a intra în iarnă cu depozitele 100% pline, însă au reușit să consume doar jumătate dintre gazele depozitate, ca urmare a iernii blânde.

Iarna din acest an a fost, însă, una mai geroasă, în special în februarie. Așa se face că pentru a-și alimenta clienții, al căror consum a crescut evident, furnizorii au fost nevoiți să iasă pe piețele spot și să achiziționeze gaze din import. Așa se face că prețurile au ajuns și la 450 lei/MWh. Cum până în aprilie prețurile sunt plafonate la 310 lei/MWh pentru clienți persoane fizice și la 370 lei/MWh pentru persoanele juridice, cu tot cu tarife și taxe, rezultă că numai costul de achiziție al gazelor se ridică la valoarea finală din factură. În cele din urmă prețul final este clar mai mare decât cel plafonat, ceea ce înseamnă că statul va suporta diferența de preț, prin mecanismul de compensare.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat marți, după ședința Comandamentului de iarnă, că România are suficiente gaze pentru a depăși perioada geroasă, atât în depozite, cât și din producția internă.