Rezerva, arma BNR împotriva speculatorilor

Analiştii spun că rezervele minime obligatorii joacă un rol important în descurajarea speculatorilor de portofoliu prin dobânzile sub aşteptări practicate pe piaţa interbancară. "Pentru

Analiştii spun că rezervele minime obligatorii joacă un rol important în descurajarea speculatorilor de portofoliu prin dobânzile sub aşteptări practicate pe piaţa interbancară.

"Pentru că rezerva este ridicată, dobânzile pe care băncile le pot plăti speculatorilor de portofoliu pe piaţa interbancară sunt adesea sub nivelul aşteptărilor. Politica restrictivă îi descurajează pe speculatori şi astfel efectele negative ale speculei asupra economiei româneşti sunt, într-o oarecare măsură, evitate". Părerile analiştilor în ceea ce priveşte efectele artificiilor la care recurg băncile sunt împărţite.

Deşi recunoaşte faptul că practica este destul de întâlnită pe piaţa românească, Bogdan Baltazar, consultant de investiţii, nu incriminează instituţiile de credit care ocolesc RMO pentru eventualele presiuni asupra inflaţiei, generate de creşterea creditării: "Economia românească se comportă ca un burete care atrage inflaţie. BNR încearcă să cârpească o economie naţională neîmbunătăţită, folosindu-se de măsuri draconice. Nu creditul intern este de vină, ci nerestructurarea economiei".

Baltazar este de părere că nivelul nesustenabil al consumului (unul dintre argumentele-cheie avute în vedere de către Banca Naţională atunci când majorează dobânda de politică monetară) a fost alimentat de creşterea salarială: "Consumul este încurajat de majorările salariale care au avut loc în ultima perioadă şi mă refer aici în principal la sectorul public". În plus, adaugă consultantul, ţara noastră se află printre codaşii Europei la capitolul intermediere financiară.

Baltazar susţine că nivelul de 20%, respectiv 40% al rezervelor minime obligatorii generează o scumpire cu cel puţin 2% ratelor la credit: "Politica rezervelor minime obligatorii este în multe privinţe lipsită de succese, dar ustură buzunarele românilor. Totuşi, banca naţională nu îşi poate permite să reducă acum nivelul rezervei minime. O astfel de decizie ar fi văzută ca un semnal proinflaţionist".

Artificii pentru asigurarea lichidităţii

În schimb, Cătălin Măciucă recunoaşte faptul că artificiile la care au recurs băncile ar fi generat inflaţie. "Totuşi, susţine reprezentantul MKB, efectele au fost în mare benefice economiei româneşti. Potrivit datelor disponibile, în ultimii doi ani, ritmul de creştere al creditului intern a devansat creşterea resurselor în contrapartidă (n.n. - din care băncile eliberează numerarul necesar, la acordarea împrumutului).

Dacă băncile nu ar fi recurs la astfel de artificii, pentru a-şi asigura lichidităţile necesare, exista riscul ca sistemul bancar să se blocheze". Măciucă aseamănă situaţia cu o sabie cu două tăişuri: "Sigur, s-a generat inflaţia, iar riscurile nu au fost întodeauna transferate spre banca-mamă, dar sistemul bancar a putut beneficia de resursele de care avea nevoie". Reprezentantul MKB Romexterra este, şi el, un adept al reducerii nivelului rezervelor minime obligatorii: "Chiar dacă acum o reducere a rezervelor nu este indicată, cred că au fost câteva momente în care BNR ar fi trebuit să ia o astfel de decizie".

>> Politica rezervelor minime obligatorii este în multe privinţe lipsită de succese, dar ustură buzunarele românilor
Bogdan Baltazar,
analist financiar