Război pe bani grei între sute de foști polițiști și Casa de Pensii a MAI. Instituția le cere în instanță să dea toți banii înapoi
0Sute de foști polițiști pensionați între 2020 și 2024 au fost chemați în instanță de Casa de Pensii a MAI, care le cere înapoi sumele primite. Avocații vorbesc despre un „act de acoperire”, având în vedere că deciziile de pensionare fuseseră emise chiar de instituția care îi acuză acum.
Peste 700 de foști polițiști ar putea rămâne fără pensii.
Peste șapte sute de foști polițiști ar putea rămâne fără pensii, după ce Casa Sectorială de Pensii a MAI a demarat procedura de anulare în instanță a deciziilor de pensionare. Mai exact, sunt vizați foștii polițiști care au ieșit la pensie în perioada 2020-2024 folosind vechimea cumpărată, potrivit fanatik.ro.
Acțiunile în instanță au început să fie înregistrate la nivel național din 17 iulie 2025 și, potrivit reprezentanților sindicatului polițiștilor „Diamantul”, până acum au fost înregistrate peste 700 de procese care au ca obiect „contestație decizie de pensionare”.
Acțiunea Casei de Pensii a MAI a început după un raport al Corpului de control din cadrul MAI, realizat în luna martie a acestui an și care a ajuns la concluzia că aceste decizii de pensionare au fost nelegale.
Cum s-a ajuns în această situație tensionată între pensionari și instituție
Totul începe cu Ordonanța 163/2020 prin care era reglementat modul în care persoanele își pot cumpăra vechimea în muncă necesară, în vederea pensionării. În cadrul MAI au existat două interpretări diferite. Pe de o parte, Casa de Pensii Sectorială și Direcția Generală Management Resurse Umane au susținut că prevederile ordonanței din 2020 se aplică și pentru cazurile de pensie anticipată sau anticipată parțială.
Altfel spus, interpretarea era că polițiștii își pot cumpăra vechimea necesară pentru a ieși anticipat la pensie. O altă interpretare, pe care au avut-o Direcția Generală Juridică și Direcția Financiară din MAI, a fost că polițiștii își pot cumpăra vechime doar pentru pensionare pe limită de vârstă, adică să îndeplinească astfel vârsta necesară pentru pensionare.
Ce a descoperit Corpul de Control al ministrului de Interne
În anul 2025, adică cinci ani mai târziu, problema este sesizată și în minister, astfel că, în luna martie, are loc un control al Corpului de control din MAI. Raportul Corpului susține, în ceea ce este o argumentare tehnică detaliată, în care sunt invocate decizii ale CCR sau ÎCCJ din 2023, deci ulterioare OUG 163/2020, că interpretarea Casei de Pensii Sectoriale este greșită.
Raportul Corpului de Control arată că între anii 2020 și 2024 aproape 30.000 de polițiști au ieșit la pensie și că, dintre aceștia, circa 1.006 au ieșit având stagii plătite. Dintre cei 1.006, 757 dintre polițiști s-au pensionat anticipat.
„Din evaluarea datelor și informațiilor s-a constatat că în perioada 2020–2024, C.P.S. a MAI a emis 29.693 decizii de pensie, dintre acestea în cazul a 1.006 dosare cadrele au valorificat stagiile de cotizare cumpărate/plătite pentru deschiderea dreptului la pensie de serviciu „pentru limită de vârstă” (249) și „anticipată parțială” (757)”, se arată în raportul Corpului de Control al MAI.
Raportul Corpului de Control al MAI subliniază că în cazul celor 757 de polițiști care s-au pensionat astfel, aceștia aveau vechimea în serviciu de cel puțin 10 ani, folosind însă stagiul cumpărat pentru vechimea de 20 de ani efectivă.
„În cazul celor 757 decizii de pensie s-a stabilit că polițiști/militari au beneficiat de pensie de serviciu „anticipată parțială”, iar la momentul deschiderii dreptului de pensie aveau o vechime în serviciu de cel puțin 10 ani, însă la stabilirea vechimii efective de minimum 20 ani a fost cumulat și stagiul de cotizare cumpărat în sistemul public pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă”, se arată în raportul citat.
Mai mult același document dă și un exemplu concret al unui polițist care a ieșit la pensie mai devreme decât vârsta standard, crezând că are vechimea necesară. După recalcularea de la Casa de Pensii, polițistul mai avea nevoie de cotizațiile pentru 3 luni, pe care a ales să le plătească. Deci, în aceste cazuri de pensionare anticipată, vorbim de câteva luni achiziționate pentru îndeplinirea cerințelor legale (limita legală era de 6 ani).
„Exemplificăm: dosarul de pensie privind pe numitul [–] din cadrul ISUJ Mehedinți, în care s-a constatat faptul că în ordinul de trecere în rezervă a fost consemnată o vechime efectivă de 20 ani, 2 luni și 8 zile. Ulterior, CPS a verificat documentele existente la dosarul de pensie și s-a stabilit o vechime mai mică, respectiv 19 ani 9 luni și 22 zile, ceea ce presupunea că lucrătorul nu putea beneficia de pensie de serviciu, nefiind îndeplinită condiția de vechime efectivă de cel puțin 20 de ani.
Astfel, militarul în cauză a cumpărat 3 luni stagiu de cotizare, iar conform buletinului de calcul care a stat la baza emiterii deciziei de pensie a rezultat o vechime de 20 ani, 0 luni și 28 zile”, se arată în raportul MAI, care subliniază că au fost situații în care unele cadre MAI au fost nevoite să cumpere de la 1 la 3 luni de stagiu de cotizare „întrucât au existat erori materiale rezultate din calculul greșit al vechimii efective de către structurile de resurse umane”.
Trecerea în rezervă s-a făcut în baza unor decizii medicale
Un aspect important, care este subliniat de raportul Corpului de control este faptul că toți cei 757 de polițiști/ militari care au beneficiat astfel de pensionarea anticipată obținuseră în prealabil o decizie din partea comisiilor medico-militare pentru trecerea în rezerva ca „inapt” sau „apt limitat”.
„Un element important de precizat este că toate cele 757 de decizii de pensie au avut la bază emiterea Deciziilor comisiilor de expertiză medico-militară de clasarea ca „inapt” sau „apt limitat”. Astfel, polițiștii/militarii au fost trecuți în rezervă de drept („inapt”) ori la cerere în cazul personalului militar („apt limitat”), iar în temeiul art. 16 și art. 18 din Legea nr. 223/2015 au solicitat pensie de serviciu fie „pentru limită de vârstă”, fie „anticipată parțială”, în funcție de vechimea în serviciu și vechimea efectivă”, se mai arată în raportul citat.
Trebuie notat că, începând cu data de 28 martie 2024, militarii din MAI nu mai pot beneficia de pensia de serviciu anticipată parțial ca urmare a clasării „apt limitat”.
Plângeri penale la Parchet pentru neglijență în serviciu și recuperarea banilor prin instanțele de judecată
Concluzia Corpului de control al MAI este că drepturile de pensie trebuiau să fie deschise doar pentru limita de vârstă. În acest sens, recomandările au fost ca raportul să ajungă la Parchet, pentru a analiza dacă poate fi deschis un dosar penal pentru neglijență în serviciu, dar și la Direcția Juridică și Casa de Pensii a MAI. Ultimele două instituții urmau să decidă dacă era oportună introducerea unor acțiuni în instanță pentru anularea deciziilor de pensionare.
După cum arată portalul instanțelor, aceasta pare să fi fost calea urmată. Totuși, rămâne întrebarea care anume vor fi consecințele deciziilor din instanță.
Ce se întâmplă acum cu veniturile din pensii ale foștilor polițiști
Cei mai mulți avocați au precizat pentru sursa citată că nu înțeleg ce anume încearcă Ministerul de Interne, mai exact Casa de Pensii a MAI, să obțină prin aceste procese. Cei mai mulți au susținut că probabil „vor să se acopere, ca urmare a controalelor care s-au făcut”, în condițiile în care lucrurile nu pot fi repuse în situația anterioară.
Cosmin Andreica, șeful Sindicatului Europol a subliniat și el situația absurdă care ar putea rezulta de pe urma acestor procese, în care cei peste 700 de foști polițiști ar putea fi reîncadrați.
„Decizii de pensionare au fost emise de Casa de Pensii. Va fi interesant ce se va întâmpla cu aceste decizii în instanță, dacă vor fi reîncadrați în funcții toți cei cu decizii de pensionare. În momentul în care se anulează decizia de pensionare, cam acesta este efectul.
Adică se va stabili că nu au îndeplinit condițiile, deși cred că mulți dintre ei deja îndeplinesc condițiile… Nu-mi dau seama care va fi situația juridică în care se vor afla, dacă în 2020 au ieșit la pensie și în 2027, ca dată de finalizare a procesului, îi vor chema înapoi. Dar el deja îndeplinește condițiile de pensionare.
Mai mult, vorbim de încasarea unor pensii. Ei nu au încasat pensiile ilegal, ci în baza unui act administrativ. Cineva ar putea spune, dați pensiile înapoi! Dar și colegii pot spune că dacă nu aveam pensie eram în activitate și munceam, cine este de vină pentru că nu ni s-a permis să muncim. Nu poți șterge 7 ani din viața unui om. Cred că e mai mult un exercițiu de imagine, unul prin care să se acopere în urma verificărilor Corpului de control. Gata, am deschis acțiuni în instanță, să li se ia o mână, un picior celor care au greșit. Doar că nu polițiștii au greșit aici, ei au fost subiecți pasivi, a fost o prevedere legală, au cerut, li s-a dat. Ce vină au ei?”, a declarat Cosmin Andreica, șeful Sindicatului Europol.
Avocații consultați au subliniat că în această situație Casa de Pensii Sectorială cere desființarea în fapt a propriilor decizii. Fapt care ține de dreptul contencios-administrativ și care are o perioadă fixă în care poate fi exercitat.
„În principiu, decizia Casei de Pensii trebuia contestată separat. Ei nici nu au cum să obțină anularea acestei decizii. Odată ce au emis-o nu aveau cum să o anuleze, doar dacă persoana care a gestionat dosarele astea, nu știu, există indicii sau se va stabili în baza urmăririi penale, a comis un abuz în serviciu, etc.. Altfel, nu ar avea cum să-și obțină anularea propriei decizii. E nevoie de un litigiu penal separat. Nu are niciun sens demersul pe care-l fac”, a precizat un avocat specializat în dreptul pensiilor.
„E un termen limită în care se poate formula o acțiune în contencios-administrativ pentru anularea unei hotărâri proprii. Art.1 din legea 554/2004 – ei n-ar putea să ceară în instanță, după un anumit termen, anularea unui act. Se încalcă principiul securității juridice. După ce ai anumită situație, nu poți veni după nu știu câți ani și să le afectezi niște drepturi unor oameni, care deja sunt câștigate și au produs efecte juridice…”, a comentat un alt avocat, pentru sursa citată, situația celor peste 700 de procese deschise în instanță.
Cine a mai beneficiat de metoda „pensionare anticipată”
Cosmin Andreica, președintele Europol, a precizat că majoritatea celor care au beneficiat de această prevedere sunt cei din structurile militarizate ale MAI, pompieri și jandarmi, și „cel mai probabil” după spusele acestuia, marii șefi din Poliția Română.
„E vorba de accesul la informație și de faptul că li s-a permis. Adică aveau informații cu privire la această portiță. Muritorul de rând, polițistul din stradă, lui nu i-a spus nimeni că se poate pensiona astfel. Anticipez că jumătate din aceste pensionări sunt compromise, în sensul în care provin din zonele astea de conducere”, a spus acesta.
Raportul Corpului de control al MAI spune și unde au avut loc cele mai multe pensionări anticipate între acești ani prin achiziția de vechime. Mai exact, în marea lor majoritate este vorba de foști angajați ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență (IGSU) – 592 de persoane s-au pensionat de aici. Alți 110 provin tot din zona militarizată, mai exact de la jandarmerie. Alți 9 sunt de la Poliția de Frontieră și 27 de la IGPR.
Se încarcă comentariile...
