Previziunile economice ale Comisiei Europene din toamna lui 2017: continuarea creşterii economice într-un context politic în schimbare

0
0
comisia europeana

Comisia Europeană se aşteaptă la menţinerea creşterii economice atât în zona euro, cât şi în Uniunea Europeană la 2,1 % în 2018 şi la 1,9 % în 2019, potrivit previziunilor de toamnă comunicate joi.

Economia zonei euro este pe cale să crească în acest an în ritmul cel mai rapid din ultimul deceniu, cu o previziune de creştere a PIB-ului real de 2,2 %. Aceasta depăşeşte substanţial previziunile de primăvară (1,7 %). Economia UE în ansamblu urmează, de asemenea, să depăşească aşteptările, cu o creştere solidă de 2,3 % în acest an (de la 1,9 % în primăvară). ​Potrivit previziunilor de toamnă comunicate joi, 9 noiembrie, Comisia Europeană se aşteaptă ca creşterea economică să se menţină atât în zona euro, cât şi în UE la 2,1 % în 2018 şi la 1,9 % în 2019 (previziunile de primăvară: 2018: 1,8 în zona euro, 1,9 în UE).

Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte pentru moneda euro şi dialog social, responsabil şi pentru stabilitatea financiară, servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital, a declarat: „Economia UE funcţionează bine în general. Creşterea economică şi crearea de locuri de muncă sunt solide, investiţiile se relansează şi deficitul şi datoria publică sunt în scădere treptată. Există, de asemenea, semne de reluare a unui proces de convergenţă a veniturilor reale. Cu toate acestea, între statele membre există diferenţe semnificative, unele dintre ele confruntându-se încă cu o încetinire considerabilă pe piaţa forţei de muncă. Politicile noastre trebuie să rămână puternic axate pe o creştere economică durabilă şi favorabilă incluziunii. Aceasta înseamnă politici macroeconomice orientate spre stabilitate şi reforme care să favorizeze productivitatea, adaptabilitatea la schimbări şi să garanteze faptul că beneficiile creşterii sunt larg răspândite în rândul societăţii.”

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, a afirmat: „După cinci ani de redresare moderată, creşterea economică europeană s-a accelerat în prezent. Avem veşti bune de pe multe fronturi, cu mai multe locuri de muncă create, investiţii sporite şi finanţe publice consolidate. Cu toate acestea, rămân prezente provocările sub forma unor niveluri ridicate ale datoriei şi a unei creşteri salariale moderate. Este necesar ca statele membre să depună eforturi serioase pentru a se asigura că această extindere este de durată şi că beneficiile ei sunt împărţite în mod echitabil. Mai mult, zona euro are nevoie de o convergenţă structurală şi de consolidare pentru a deveni mai rezistentă la şocuri viitoare şi a se transforma într-un adevărat motor al prosperităţii partajate. Săptămânile următoare vor fi decisive în acest domeniu.”

Creşterea economică a depăşit aşteptările, dar se preconizează o uşoară atenuare

Economia europeană a funcţionat semnificativ mai bine decât se aştepta în acest an, stimulată de un consum privat rezistent, de o creştere mai puternică pe plan mondial şi de scăderea ratei şomajului. Investiţiile se relansează, de asemenea, în contextul unor condiţii de finanţare favorabile şi al unui sentiment considerabil ameliorat în ce priveşte economia, întrucât nesiguranţa s­a estompat. Economiile tuturor statelor membre sunt în creştere şi pieţele lor de muncă sunt în curs de ameliorare, însă creşterea salariilor este foarte lentă.

Un context politic în schimbare

Deşi redresarea economică ciclică are loc deja de 18 trimestre neîntrerupte, ea rămâne incompletă, înregistrând încă, de exemplu, o încetinire semnificativă a pieţei forţei de muncă şi o creştere a salariilor neobişnuit de mică. Creşterea PIB­ului şi inflaţia sunt, prin urmare, încă dependente de sprijin din partea politicilor. Banca Centrală Europeană şi­a menţinut politica monetară foarte acomodantă, în timp ce alte bănci centrale de la nivel mondial au început să crească ratele dobânzilor. Se preconizează că un număr de state membre din zona euro vor adopta politici fiscale expansioniste în 2018, dar orientarea fiscală generală a zonei euro ar trebui să rămână, în general, neutră.

Şomajul continuă să scadă, dar unele încetiniri persistă

Crearea de locuri de muncă a fost susţinută şi condiţiile de pe piaţa muncii urmează să beneficieze de creşterea cererii interne, mărirea moderată a salariilor şi reformele structurale puse în aplicare în anumite state membre. Este de aşteptat ca în acest an şomajul în zona euro să ajungă la o medie de 9,1 %, cel mai scăzut nivel din 2009 până în prezent, întrucât numărul total de angajaţi atinge un nivel record. În următorii doi ani şomajul urmează să scadă în continuare până la 8,5 % în 2018 şi 7,9 % în 2019. Rata şomajului în UE este estimată la 7,8 % în acest an, 7,3 % în 2018 şi 7,0 % în 2019. Crearea de locuri de muncă va fio moderată, întrucât stimulentele fiscale temporare vor scădea în anumite ţări, iar penuria de competenţe profesionale va apare în alte ţări.

Perspectivele modeste ale inflaţiei în contextul unei creşteri salariale lente

Rata inflaţiei principalelor preţuri de consum a fluctuat în cursul primelor nouă luni ale anului sub influenţa efectelor de bază ale energiei. În schimb, inflaţia de bază, care exclude preţurile energiei şi ale alimentelor neprelucrate, a crescut însă rămâne modestă, reflectând impactul unei perioade prelungite de inflaţie scăzută, a creşterii reduse a salariilor, precum şi a deficitului rezidual de pe piaţa muncii. În general, este de aşteptat ca inflaţia să atingă o valoare medie de 1,5 % în zona euro în acest an şi să scadă la 1,4 % în 2018, înainte de a se ridica la 1,6 % în 2019.

Finanţele publice profită de îmbunătăţirea condiţiilor ciclice

Se preconizează că finanţele publice din zona euro se vor îmbunătăţi mai mult decât era de aşteptat în primăvară, îndeosebi mulţumită relansării creşterii economice. Este de aşteptat ca soldul bugetar global să se îmbunătăţească în aproape toate statele membre. În ipoteza menţinerii aceloraşi politici, este de aşteptat ca ponderea deficitului public general din zona euro în PIB să scadă la 0,8 % în 2019 (1,1 % în 2017 şi 0,9 % în 2018), în timp ce ponderea datoriei în PIB este de aşteptat să scadă la 85,2 % (89,3 % în 2017 şi 87,2 % în 2018).

Riscurile sunt, în general, echilibrate

Riscurile ca dezvoltările economice să se dovedească mai bune sau mai slabe decât cele preconizate sunt, în general, echilibrate. Principalele riscuri în sensul scăderii sunt externe, legate de tensiunile geopolitice ridicate (de exemplu, în peninsula coreeană), de condiţiile financiare globale posibil mai stricte (de exemplu, datorită creşterii aversiunii faţă de risc), de adaptarea economică din China sau de extinderea unor politici protecţioniste. În Uniunea Europeană, riscurile în sensul scăderii sunt legate de rezultatul negocierilor privind Brexitul, de o mai mare apreciere a monedei euro şi de rate ale dobânzii pe termen lung mai ridicate. În schimb, scăderea nesiguranţei şi îmbunătăţirea moralului în Europa ar putea conduce la o creştere mai puternică decât cea preconizată şi ar putea determina şi o creştere economică mai puternică în restul lumii.

Pentru Regatul Unit, o ipoteză pur tehnică pentru 2019

Având în vedere negocierile în curs privind termenii retragerii Regatului Unit din UE, previziunile noastre pentru 2019 se bazează pe o ipoteză pur tehnică de status quo în privinţa relaţiilor comerciale dintre UE27 şi Regatul Unit. Aceste consideraţii au doar un scop de prognoză şi nu au niciun impact asupra dezbaterilor în curs în contextul procesului bazat pe articolul 50.

 

Mai multe - Economie

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite