Politicul pune tunurile pe băncile centrale, în toată Europa. România nu face excepţie

Banca centrală a unei ţări nu mai reprezintă singura instituţie care ajută la evitarea falimentului ţării, ci începe să fie văzută drept duşmanul poporului, în urma atacurilor continue ale partidelor de la putere. România nu face excepţie, scrie Bloomberg.

Banca Naţională a României (BNR) are mâinile legate, după ce Guvernul social-democrat a introdus o taxă bancară „pe lăcomie” legată de rata de dobândă interbancară. Taxa a fost introdusă să umple gaura de la buget, dar banca centrală susţine că afectează politica monetară.

La mai mult de un sfert de secol de când statele membre ale Uniunii Europene s-au pus de acord să ţină amestecul politic departe de ratele de dobândă, autorităţile bancare centrale devin acum calul de povară al oficialilor politici aleşi. „Zilele de aur ale independenţei băncilor centrale sunt de domeniul trecutului”, spune fostul oficial al Băncii Angliei, Charles Goodhart, care adaugă că atacurile se vor intensifica.

La fel ca preşedintele american Donald Trump, şi politicienii europeni par mai mult decât fericiţi să târască bancherii centrali prin noroi. Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a semnalat acest lucru în octombrie anul trecut, spunând că independenţa băncilor naţionale este sub asalt, dar a fost ignorat.

Interferenţă politică

În Italia, vicepremierii Matteo Salvini şi  Luigi Di Maio au criticat performanţele băncii centrale în domeniul supervizării bancare. Miniştrii, membri ai partidului Mişcarea 5 Stele, au amânat forţat reînnoirea mandatului unui oficial de la Banca Italiei, iar populiştii au cerut o lege care prevede că rezervele de aur ale băncii centrale, în valoare de 91 miliarde de euro, aparţin italienilor.

În Marea Britanie, guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney, a fost acuzat de politicienii pro-Brexit de prognoze prea pesimiste şi poziţii părtinitoare faţă de rezultatul referendumului din 2016, prin care britanicii au decis să iasă din UE.

Separaţia puterilor

În Slovacia, ministrul de Finanţe  Peter Kazimir a decis să părăsească politica pentru un mandat de guvernator la banca centrală, care va începe în iunie, după ce şeful actual a decis să părăsească funcţia mai devreme. Precedentul a fost stabilit de spaniolul Luis de Guindos, care a preluat un mandat de vicepreşedinte la BCE direct după cel de ministru de finanţe al Spaniei.

Trucuri murdare

În Grecia, guvernatorul Yannis Stournaras a fost ţinta calomniilor repetate ale guvernului, pe care le-a infirmat.

În Polonia, populiştii de la putere au lansat atacuri asupra a ceea ce au numit „salarii mult prea generoase” la banca centrală, trecând o lege care limitează lefurile personalului din conducere. Autoritatea monetară a fost obligată să publice salariile, ceea ce a scos la iveală că cel mai apropiat asistent al guvernatorului câştiga de trei ori salariul de bază al premierului ţării.  Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului la putere în Polonia (PiS), a declarat că „vrea să vorbească” cu guvernatorul Adam Glapinski cu privire la acest subiect, adăugând că ar fi foarte supărat dacă astfel de salarii ar fi rezultatul acţiunilor guvernatorului.

În luptă cu anchetatorii

Poate cel mai spectaculos caz este ancheta penală demarată împotriva şefului băncii centrale din Letonia, Ilmars Rimsevics, care a fost acuzat că a primit 250.000 de euro mită de la o bancă acuzată de spălare de bani. Drept urmare, anul trecut, curtea de justiţie a ţării i-a interzis lui Rimsevics să îşi mai exercite mandatul, inclusiv să participe la reuniunile şi şedinţele de politică monetară ale Consiliul guvernatorilor BCE, al cărui membru este. Rimsevics a negat acuzaţiile, iar marţi Curtea de Justiţie a UE (CJUE) i-a anulat interdicţia. CJUE a subliniat că Letonia nu a furnizat nicio dovadă de corupţie în ceea ce îl priveşte pe Rimsevics.

El nu este primul care intră în vizorul anchetatorilor. În Slovenia, guvernatorul Bostjan Jazbec a renunţat la mandat, în urma unei investigaţii cu privire la rolul băncii centrale în salvarea unei bănci de stat. De asemenea, guvernul din Cipru a demarat încă din anul 2015 o procedură pentru a o concedia pe guvernatorul Chrystalla Georghadji, din cauza unui presupus conflict de interese care l-a implicat pe soţul său.