Planul anticriză al liderilor UE a ajuns într-un punct mort

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande la întâlnirea de la castelul Ludwigburg                                        FOTO: Mediafax

Liderii europeni luptă să depăşească punctul mort în care s-a blocat planul lor anticriză, pe măsură ce se confruntă cu neînţelegeri referitoare la înfiinţarea uniunii bancare.

În acelaşi timp, dezbaterile în curs de desfăşurare ale Greciei vizavi de modul în care va reuşi să îndeplinească obligaţiile asumate în programul financiar de urgenţă şi nehotărârea liderilor spanioli faţă de contractarea unui împrumut de la FMI şi UE complică orice strategie de combatere a crizei.

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande au evidenţiat la sfârşitul săptămânii trecute dezacordul franco-german. Cei doi lideri nu au căzut de acord asupra calendarului de a introduce o instituţie comună de supraveghere asupra sectorului bancar regional, pentru că Merkel refuză solicitarea lui Hollande de a acţiona „mai devreme, că este mai bine“, relatează agenţia de ştiri Bloomberg.

Pieţele financiare „care monitorizează Europa vor să vadă rezultate“, a declarat Merkel în cadrul întâlnirii de la 22 septembrie, organizată într-un castel aflat în apropiere de Ludwigsburg, Germania. Această întâlnire a avut loc în contextul celebrării reconcilierii celor două state după Al Doilea Război Mondial. 

Avansul înregistrat luna aceasta de pieţe, pe fondul planului de salvare prezentat de BCE, ar putea să nu ofere timpul necesar pentru ca liderii europeni să determine relaxarea presiunilor. Acest fapt va duce la creşterea riscului ca investitorii să nu fie mulţumiţi de politicile aplicate. 

Impasul ce planează asupra înfiinţării uniunii bancare ar putea întârzia până în următorul an realizarea unui bloc-cheie în rezolvarea crizei, un amestec dezordonat ce cuprinde cinci dintre cele 17 state ale zonei euro. 

„Mulţumirea faţă de politicile interne aplicate pare a afecta politica europeană. Unul dintre cazurile în discuţie este dezacordul dintre guverne cu privire la instrumentele de bază ale unei uniuni bancare, care rămâne esenţială în ruperea ciclului de reacţie dintre bănci şi statele cu probleme“, a declarat Joachim Fels, economist-şef în cadrul grupului bancar Morgan Stanley. 

Neîncrederea germană

Cursul monedei euro a coborât, săptămâna trecută, cu 1,1% faţă de dolarul american, după ce a câştigat mai mult de 4% în ultimele două săptămâni. Aprecierea a venit în contextul optimismului faţă de intervenţia Banca Centrală Europeană (BCE) şi faţă de decizia Curţii Constituţionale din Germania, care a permis ca statul să contribuie la fondul permanent de urgenţă al UE şi va ajuta la atingerea unui final al crizei care durează de mai bine de trei ani. 

Diferenţele subliniate la summitul de la sfârşitul săptămânii trecute au avut în vedere îndoielile Germaniei cu privire la însărcinarea BCE cu supravegherea tuturor băncilor din zona euro, începând cu 1 ianuarie 2013. Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a făcut parte din grupul opozant, format în această lună din ţările din nordul Europei, cu ocazia întâlnirii din Cipru. Aceştia consideră că nu este nevoie de această rapiditate în implementarea programului de supravegherea comună. 

Acest control bancar este condiţia pentru programul finanţării directe a băncilor cu probleme. Michel Barnier, comisarul european pentru Afaceri Financiare, a declarat săptămâna trecută în cadrul unui interviu că este convins că s-ar putea ajunge la un compromis cu privire la supravegherea BCE. 

Întâlnirea de la castel

Întâlnirea de la castelul Ludwigsburg, care datează din secolul al XVIII-lea, a fost una dintre ultimele în care Merkel şi Hollande au încercat să ajungă la un numitor comun din momentul în care preşedintele francez a câştigat, în mai, mandatul prezidenţial din Franţa, ca urmare a susţinerii unei politici anti-austeritate.                 

O altă controversă constă în condiţiile în care statele cu probleme ar trebui să solicite asistenţă financiară de urgenţă. Ministrul Schaeuble avertizează că se împotriveşte ca Spania să beneficieze de acest program. El este ferm în decizia luată referitor la împrumutul de 100 de miliarde de euro pentru Spania, considerând că este un credit suficient pentru a se descurca. 

Rezistenţa Spaniei

Prim-ministrul Spaniei, Mariano Rajoy, nu mai solicită ajutor instituţiilor financiare europene după ce preşedintele BCE Mario Draghi a dezvăluit planul de achiziţii de obligaţiuni în funcţie de condiţiile statelor beneficiare. Adjunctul premierului a declarat la mijlocul lunii septembrie că Spania va lua în considerare aprobarea unui ajutor financiar, dacă sunt condiţii acceptabile. 

De la anunţarea publică a planului BCE, costurile de împrumut ale Italiei şi ale Spaniei au scăzut şi, în acest context, există posibilitatea ca statele să nu solicite sprijinul financiar decât atunci când randamentele vor creşte din nou, a explicat Gianfranco Polillo, subsecretarul italian de Finanţe. 

Fondul de creanţe şi capital

Publicaţia germană „Der Spiegel“ a relatat că Mecanismul European pentru Stabilitate, fondul permanent de urgenţă al UE, ar putea echilibra capitalul extern pentru a genera peste 2.000 de miliarde de euro în fondurile de urgenţă. În timp ce ministrul german de Finanţe a fost de acord cu această propunere, oficialii Finlandei au obiectat. 

În Grecia, guvernul şi creditorii internaţionali au luat o pauză de la negocierile cu privire la finanţarea suplimentară, mai ales că uniunea prim-ministrului Antonis Samaras se luptă să taie cheltuielile bugetare cu 11,5 miliarde de euro. Reprezentanţii celor trei creditori, Fondul Monetar Internaţional (FMI), BCE şi Comisia Europeană, au declarat că vor lua o pauză după ce vor face progrese la nivelul negocierilor. 

„Der Spiegel“ a făcut referire şi la un raport preliminar al celor trei instituţii prin care au identificat o „gaură” de 20 de miliarde de euro în bugetul Greciei. Samaras a precizat că este încrezător că guvernul său va acoperi aceste diferenţe cu peste şapte miliarde de euro generate din reduceri de salarii, de pensii şi tăierea altor beneficii, în condiţiile în care Grecia se confruntă cu al cincilea an de recesiune şi cu o rată a şomajului de 25%. 

Dobânzile

Chiar dacă zona euro se confruntă cu o recesiune şi cu o rată a şomajului în creştere, recâştigarea încrederii faţă de perspectiva blocului european şi ameninţarea inflaţiei ar putea preveni factorii de decizie ai politicii monetare să reducăiar dobânzilor, a declarat Benoit Coeure, membru al Consiliului Executiv al BCE.

„În contextul actual, juriul este deschis posibilităţii unei noi reduceri a dobânzilor. Nu este absolut evident că o nouă scădere a dobânzilor ar fi necesară. Aceasta se va observa în funcţie de ultimii indicatori economici şi în funcţie de evoluţia inflaţiei, care ne preocupă cel mai mult“, a încheiat Coeure.