Piețele se tem de politicile Rezervei Federale și ale lui Donald Trump. Nici economiile Chinei și Europei nu stau bine

Acțiunile din întreaga lume au înregistrat scăderi semnificative luni, pe fondul unor date economice dezamăgitoare din China și Europa, iar creșterea randamentelor obligațiunilor a afectat evaluările acțiunilor

Acțiunile piețelor globale. Foto: Economica.net

Într-o săptămână marcată de întâlniri ale băncilor centrale și date economice importante, investitorii se concentrează pe evoluțiile economice și pe deciziile de politică monetară care vor modela piețele financiare, relatează Reuters.

Datele economice din China au surprins în mod negativ, vânzările cu amănuntul înregistrând o creștere de doar 3,0% în noiembrie, mult sub estimările pieței de 4,6%. Acest rezultat a evidențiat necesitatea unor măsuri stimulative mai agresive din partea autorităților chineze. Producția industrială a fost conform așteptărilor, însă prețurile locuințelor au continuat să scadă, deși într-un ritm mai lent. Erin Xin, economist pentru China Mari la HSBC (Corporatia Bancară Hong Kong și Shanghai), a comentat: „China nu este încă ieșită din pădure”, adăugând că se așteaptă ca autoritățile chineze să continue să relaxeze politica monetară și să extindă sprijinul pentru consum și sectorul imobiliar, deși măsurile concrete ar putea să nu fie implementate până în 2025, conform sursei indicate.

Ca urmare, indicele blue-chip al Chinei (CSI300) a scăzut cu 0,5%, continuând declinul de peste 2% înregistrat vinerea trecută. În weekend, un oficial al băncii centrale chineze a menționat că există posibilitatea de a reduce rata rezervelor obligatorii, însă datele recente privind creditele au arătat că măsurile anterioare au avut un impact limitat asupra stimulării împrumuturilor. În Europa, indicele STOXX a scăzut cu 0,1%, fiind afectat de datele slabe din Germania și Franța, care au indicat o a șasea lună consecutivă de contracție economică. Aceste rezultate au avut un impact negativ asupra indicelui mondial MSCI (Morgan Stanley Capital International).

În plus, investitorii au luat în considerare retrogradarea neașteptată a Franței de către agenția de rating Moody’s, care a avut loc la doar câteva ore după numirea unui nou prim-ministru în Franța. Obligațiunile guvernamentale franceze au avut o performanță ușor mai slabă decât cele germane la începutul tranzacțiilor luni.

Băncile centrale sub lupa investitorilor

Săptămâna aceasta este marcată de întâlniri importante ale băncilor centrale, iar piețele se așteaptă ca Fed și Banca Suediei să reducă ratele dobânzilor. În schimb, băncile centrale din Japonia, Marea Britanie și Norvegia sunt așteptate să mențină ratele neschimbate. Toate privirile sunt îndreptate către Rezerva Federală a Statelor Unite, care va întâlni miercuri. Piețele preconizează o probabilitate de 96% ca Fed să reducă ratele cu 25 de puncte de bază, la intervalul 4,25% - 4,50%.

Michael Feroli, economist la JPMorgan, a subliniat că așteptările pieței se axează pe „trei reduceri de rate în anul viitor, în scădere de la patru în proiecția din septembrie”, adăugând că punctul median pe termen lung ar putea să se ajusteze de la 2,875% la 3% sau chiar 3,125%. „Având în vedere incertitudinile comerciale și politice ale anului viitor, semnalul din puncte ar putea fi mai puțin util decât în mod obișnuit”, a explicat Feroli, transmite Reuters.

Investitorii au început să își modifice așteptările privind scăderea ratelor, ca urmare a unor date economice pozitive și a speculațiilor legate de posibilele măsuri fiscale ale președintelui ales Donald Trump. Reducerea taxelor și tarifelor ar putea stimula împrumuturile guvernamentale, însă riscurile inflaționiste ar putea crește. Contractele futures sugerează că doar două reduceri suplimentare sunt posibile anul viitor, iar ratele ar putea atinge un minim de aproximativ 3,80%, mult mai mare decât nivelurile de acum câteva luni.

Pe piețele valutare, dolarul american a beneficiat de creșterea randamentelor obligațiunilor, consolidându-se față de yen, ajungând la 153,7, după un avans de aproape 2,5% săptămâna trecută. În același timp, euro a rămas volatil, tranzacționându-se la 1,0512 dolari.

Pe piața mărfurilor, aurul a fost evaluat la 2.657 de dolari uncia, iar prețul petrolului a scăzut după atingerea unor maxime înregistrate în ultimele trei săptămâni. Prețul petrolului Brent a scăzut cu 38 de cenți, ajungând la 74,12 dolari pe baril, susținut de așteptările ca sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei și Iranului să strângă aprovizionarea.