Piaţa de telecomunicaţii din România, fără stăpân

Autoritatea pentru Administrare în Comunicaţii (ANCOM) nu a reuşit să pună în aplicare nicio reglementare, în opt ani, însă a „bifat” deja două încălcări ale legislaţiei europene. Comisia Europeană acuză Guvernul de la Bucureşti că ANCOM nu este independentă şi că o desfiinţează prea des, după bunul plac al premierului.

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a fost dizolvată de nu mai puţin de patru ori. Desele reorganizări au atras atenţia Comisiei Europene (CE), care a trimis Guvernului a doua solicitare oficială de informaţii cu privire la independenţa autorităţii, şi a acordat oficialilor români un termen de două luni pentru a răspunde.

Telecomunicaţii: Comisia solicită mai multe informaţii României cu privire la independenţa autorităţii de reglementare

În caz contrar, Comisia va trece la a doua etapă a procedurii de infringement, care presupune trimiterea unui aviz, înainte ca dosarul să ajungă la Curtea Europeană de Justiţie. În ultimă instanţă, România ar putea fi amendată. Toţi preşedinţii Agenţiei din 2002 şi până în prezent au fost numiţi pe criterii politice.

Comisia nu crede în sinceritatea Guvernului

Concret, Comisia Europeană acuză faptul că în România nu există o lege care garantează independenţa autorităţii de reglementare şi că guvernul restructurează agenţia prin ordonanţe de urgenţă. În luna aprilie 2009, autorităţile române au informat CE că Guvernul a adoptat un nou act în regim de urgenţă prin care reorganiza instituţia sub forma Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii - ANCOM.

Totuşi, din informaţiile pe care le deţine CE, acest act legislativ nu a fost încă aprobat de Parlament. ANCOM se află în subordinea primului ministru şi are buget propriu. Din 2002, anul înfiinţării, Autoritatea nu a reglementat mai nimic, ieşind în evidenţă doar prin desele reorganizări. Singura dată când a avut şansa să-şi spună cuvântul a fost în momentul în care a propus ca operatorii de telefonie mobilă să deblocheze gratuit telefonul. După ce măsura a fost anunţată cu surle şi trâmbiţe, Agenţia nu a reuşit să impună operatorilor GSM obligativitatea decodării gratuite.

Totul a rămas la stadiul de „gentlemen's agreement", adică o înţelegere formală, fără valoare legală. Este firesc să fie aşa, din moment ce ANCOM se finanţează din taxele percepute principalilor operatori de telefonie mobilă. În alte state europene autorităţile de reglementare în comunicaţii sunt mult mai bine supravegheate, astfel fiind asigurată şi independenţa instituţiei.

Liviu Nistoran şi Cătălin Marinescu

Cum e la alţii

De exemplu, ARCEP, Autoritatea Franceză în Comunicaţii, este subordonată direct Parlamentului. În fiecare an, activitatea ARCEP este luată la bani mărunţi de către comisiile de specailitate ale legislativului francez, dar şi de către guvern.

Mai mult, Autoritatea de Reglementare din Franţa este în strânsă legătură cu Ministerul Comunicaţiilor, dar este monitorizată şi de către Consiliul Concurenţei. În România, numai premierul şi, eventual, ministrul Comunicaţiilor, primesc rapoarte de activitate de la ANCOM. Actualul preşedinte ANCOM, Cătălin Marinescu, nu este de găsit, iar Gabriel Sandu, ministrul Comunicaţiilor, spune că a trimis de şase ori legea de funcţionare a acestei instituţii către Parlamentul României.

Liviu Nistoran, penultimul preşedinte al Autorităţii, susţine că nu se doreşte trecerea ANCOM sub controlul Parlamentului. Nistoran vine şi cu o propunere concretă: ANCOM să funcţioneze precum Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA).

Nu suntem singuri

În afară de cazurile privind România, Comisia Europeană a deschis mai multe proceduri de infringement referitoare la independenţa autorităţilor naţionale de reglementare în domeniul telecomunicaţiilor şi împotriva Slovaciei şi Sloveniei.