Petroliştii vor ca noul regim de taxare a resurselor să se aplice doar la noile exploatări, ca să rămână cu redevenţe mici la ţiţei şi gaze

După trei ani de negocieri cu statul, petroliştii cer ca noul regim de taxare în domeniul petrolului şi gazelor să se aplice doar la noile acorduri petroliere care vor fi concesionate, urmând ca, în această situaţie, la zăcămintele aflate acum în exploatare să se aplice doar redevenţele mici din ultimii 12 ani.

Concomitent, taxa pe stâlp este programată să fie eliminată din 2017, an din care ar fi desfiinţate şi taxa de 60% pe liberalizarea gazelor şi taxa pe extracţie de 0,5%, introduse în 2013. 

„Există discuţii de doi ani privind un nou regim fiscal. Toată lumea spera că vom avea ceva concret în 2015, acum toţi speră că vom şti în 2016, însă fereastra de timp de îngustează din ce în ce mai mult. Au fost foarte multe contradicţii. Statul şi-a propus introducerea unui impozit petrolier, însă vrem ca noul cadrul fiscal să se aplice doar acordurilor petroliere noi, nu şi zăcămintelor care sunt acum în exploatare. Nu putem schimba caii în mijlocul cursei“, a declarat, luni, Artur Stratan, preşedintele Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), într-o conferinţă de presă.

El a declarat că deja multe zăcăminte au devenit nerentabile, după scăderea abruptă a preţurilor la ţiţei, şi, din informaţiile deţinute de ROPEPCA, câteva zeci de zăcăminte ar urma să se închidă în 2016 din această cauză. „Reducerea nivelului de fiscalizare este singura măsură pe care statul o poate lua pentru a susţine industria în această perioadă. Ar fi un balon de oxigen pentru noi. Statul ar trebui să fie pro-business, să încurajeze investiţiile“, a completat oficialul.

Potrivit lui Stratan, statul ar urma să impună un impozit suplimentar companiilor petroliere, de 35% pe profit, însă nu se ştie momentan care este baza de calcul.

KPMG: Un miliard de euro în producţie se recuperează la buget în 10 ani

Potrivit unui studiu prezentat luni de ROPEPCA, o investiţie de 1 miliard de euro în sectorul petrolier contribuie cu 3,2 miliarde de euro la Produsul Intern Brut (PIB) şi asigură peste 45.000 de locuri de muncă nou create sau menţinute în economie.

Studiul a fost realizat de compania de consultanţă KPMG. „Investiţia luată în calcul de 1 miliard de euro a fost împărţită în 500 de milioane de euro pe partea de gaze naturale şi 500 de milioane de euro pe partea de ţiţei. Am luat în calcul o investiţie pe 10 ani, cu un preţ al ţiţeiului de 48 de dolari, şi unul al gazelor de 18 euro pe MWh“, a explicat Bogdan Văduva,  coordonatorul Departamentului de energie şi resurse naturale din cadrul companiei.

El a precizat că preţul ţiţeiului luat în calcul reprezintă estimările Agenţiei Europene şi ale celei Americane pentru Energie, iar preţul gazelor este cel estimat la bursa europeană de gaze de la Baumgarten.

O altă concluzie a studiului este că investiţiile în sectorul de producţie pe uscat se transferă aproape 1 la 1 în veniturile fiscale ale României, generate pe perioada realizării investiţiei şi a obţinerii producţiei. „O investiţie de 1 miliard de euro generează o contribuţie a sectorului de 1 miliard de euro în veniturile fiscale, într-un interval de 11 ani“, arată raportul KPMG.

În prezent, în România există peste 400 de zăcăminte petroliere şi peste 13.000 de sonde active.

Redevenţe mici, scandal mare

Redevenţele sunt o taxă raportată la valoarea producţiei, iar în acest moment se află între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei, în funcţie de dimensiunea zăcământului. Pe lângă redevenţe, Guvernul pregăteşte un supra-impozit de 35% pe profitul din extracţie. Nivelul redus al redevenţelor petroliere a fost sursă constantă de scandaluri în ultimii zece ani. Statul nu putea majora nivelul până în anul 2014, datorită unei prevederi din contractul de privatizare al Petrom, prin care se angaja să le menţină timp de zece ani.

Principalele companii care beneficiază de nivelul redus al redevenţelor sunt Petrom - care extrage întreaga cantitate de ţiţei din ţară şi jumătate din cea de gaze şi Romgaz - care extrage cealaltă jumătate din producţia de gaze. Pe lângă acestea, şi alte companii au perimetre concesionate în România: Exxon şi Lukoil explorează Marea Neagră, în vreme ce MOL şi Gazprom caută hidrocarburi în vestul ţării.

Noul sistem de taxare în domeniul resurselor trebuie pus în dezbatere publică de către Ministerul Finanţelor, Anca Dragu - ministrul de resort - promiţând acest lucru până la finele primului trimestru din acest an.