Peste un sfert dintre tractoare, mai vechi de 20 de ani

Cei mai mulţi dintre români fac agricultură de subzistenţă, pe suprafeţe mici, cu tehnologie veche şi, în consecinţă, înregistrează  productivităţi scăzute

Chiar dacă sunt şi fermieri români care au investit mult, în ultimii ani, în tehnologizarea fermelor, parcul naţional de utilaje n-a întinerit sesizabil. Dimpotrivă, pe anumite segmente – cum ar fi cel al tractoarelor – vârsta parcului auto a crescut.

Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) are evidenţa tractoarelor înmatriculate, în ţară. Fără să facem referire la cele rutiere, putem spune că, în 2015, nu mai puţin de 26 % dintre tractoare erau mai vechi de 20 de ani. În 2016, lucrurile arătau şi mai rău, statistic, în condiţiile în care procentul de tractoare fabricate acum mai bine de două decenii şi aflate încă în uz depăşise 27 la sută. Şi tot anul trecut, alte 37 % dintre tractoarele înmatriculate în România fuseseră fabricate în urmă cu 11-15 ani, în vreme ce doar 5,3 % erau mai noi de doi ani.

Fragmentarea terenurilor agricole şi exploatarea lor în regim de fermă de subzistenţă, cu tehnologie rudimentară, şi incapacitatea fermierilor mici de a crea asociaţii stabile de producători sunt principalele cauze care fac din România o ţară cu productivitatea agricolă foarte scăzută. Ne depăşesc, la acest capitol, nu doar ţări cu economie dezvoltată ca Germania, Olanda sau Franţa, ci şi unele în curs de dezvoltare, ca Polonia şi Ungaria.