Orban: Vom plăti 35 - 41,5% din salariul persoanelor reangajate. Ce alte măsuri economice a anunţat guvernul

Premierul Ludovic Orban a afirmat luni seară că Guvernul va plăti 35 - 41,5% din salariul persoanelor reangajate, ca o măsură de susţinere a companiilor care îşi reiau activitatea după ce au fost nevoite să-şi trimită angajaţii în şomaj tehnic.

„Vom genera mai multe tipuri de măsuri active pentru susţinerea angajaţilor: vom trece de la şomaj tehnic la o măsură activă - pentru orice persoană reangajată vom participa la susţinerea plăţii salariului cu un procent între 35-41,5% din salariu. 

Vom genera măsuri active, nu numai pentru persoanele care au beneficiat de şomaj tehnic, ci şi pentru persoanele care astăzi nu au loc muncă şi vom sprijini companiile să angajeze oameni care astăzi nu au locuri de muncă, de asemenea cu măsuri active, măsuri active care vor varia şi în funcţie de... de exemplu, persoanele de peste 50 de ani sunt mai greu angajate, din cauza vârstei, din cauză că foarte mulţi angajatori preferă persoane mai tinere, mai în putere şi, din cauza asta, vom folosi o măsură activă. Chiar vom mări alocarea pentru măsura activă, pentru angajarea persoanelor de peste 50 de ani.

Vom încerca să generăm un program de readaptare la piaţa muncii, printr-un amplu program de calificare şi recalificare, care va fi sprijinit parţial din fonduri de la buget, parţial din fonduri europene, dar printr-o aplicare diferită faţă de modul în care au funcţionat aceste programe.

Mai degrabă, vom încerca să luăm ca partener compania care vrea să angajeze, compania care vine pe piaţă, compania care vrea să se dezvolte şi are nevoie de angajaţi, şi compania să fie cea care decide furnizorul de training, care să poate să ţină o perioadă de timp viitorii angajaţi să îşi facă ucenicia la locul de muncă, şi, evident, vom pune condiţii pentru a angaja aceste persoane care au parcurs procesul de training de către compania prin care se derulează procesul de training, într-un procent de minim 50% pe o perioadă de timp de doi ani de zile, pentru că sunt necesare astfel de condiţii pe toate programele POSDRU, POCU nu au existat sisteme de evaluare ex-post, condiţii care să fie puse ulterior tuturor sesiunilor de training care au fost organizate. 

Ori, aici îţi trebuie un mecanism, să ştii exact care sunt meseriile căutate. Păi, cine ştie mai bine decât companiile ce meserii sunt căutate pe piaţa muncii? Cine ştie cel mai bine cine poate fi cel mai potrivit furnizor de training decât compania care are nevoie de angajaţi şi care probabil a mai apelat de-a lungul timpului la serviciile unor astfel de furnizori de training, de calificare, de recalificare. În plus, sistemul de evaluare ex-post, care este, de asemenea, extrem de important pentru ca resursele să fie folosite cu eficienţă”, a spus Orban.

Principalele declaraţii:

Măsurile economice la care ne gândim. Suntem în proces de evaluare a resurselor financiare a resurselor pe care le putem accesa în perioada următoare pentru relansare economică. 

Sigur că sursele provin din buget din fonduri europene, din credite de pe piaţa internă şi internaţională, vom lărgi instrumentul de emitere de obligaţiuni, chiar ne gândim ca anumite emisiuni să fie realizate pentru anumite obioective specifice, un program „români pentru români”

Avem posibilitatea de a obţine finanţări de la finanţatorii instituţional, mă refer aici la Banca Mondială, mă refer la BERD - deja BERD-ul pot să vă anunţ că a luat decizia de a susţine un program de investiţii în România cu o valoare de 4 miliarde de euro, atât pentru mediul public, cât şi pentru mediul privat.

Avem posibilitatea de a apela la credite la Banca Europeană de Investiţii şi, de asemenea, de a implica Fondul European de Investiţii în susţinerea anumitor proiecte; de asemenea, urmărim cu mare atenţie disponibilităţile financiare pentru a genera un program amplu de investiţii al companiilor de stat.

Pilonii dezvoltării economice, relansării economice, cu siguranţă că se vor baza pe investiţii publice şi investiţii private.

Din păcate, o lungă perioadă de timp, modelul de creştere economică a fost bazat pe stimularea artificială a creşterii cererii, fie prin creşterea artificială a veniturilor în sectorul public sau a salariului minim pe economie sau altor pârghii care au determinat o creştere artificială a cererii şi o creştere economică care să fie bazată pe consum.

Modelul pe care îl oferim este o creştere economică care să se bazeze pe investiţii, care să se bazeze pe inovare, pe aplicarea rapidă a rezultatelor inovării şi cercetării, pe transfer de tehnologie, pe creşterea competitivităţii, pe un principiu mult drag liberalilor "Prin noi înşine", care spune foarte simplu: ce se poate produce în România, trebuie să producem în România, şi trebuie să sprijinim toate companiile care pot să introducă în fabricaţie produse de care România are nevoie pentru a fi produse în mod competitiv în România.

vom creea un mecanism asemănător IMM Invest şi pentru companiile mari

va deveni curând operaţională o schemă de ajutor de stat pentru marii consumatori de energie electrică, prin reducerea preţului la energie electrică şi diminuarea cuantumului de certificate de CO2 cu 20%

încă resimţim efectele negative ale ordonanţei 114: companiile româneşti cumpără la preţuri mult mai mari decât în multe ţări europene

vom pune la punct o schemă de ajutor de stat care funcţionează deja în alte 5 state europene, de asigurare a creditului comercial

Ne gândim la construcţia unui fond de investiţii - avem un model care a funcţionat, cel făcut de polonezi, care a permis achiziţia de acţiuni de către sectorul privat. Îl gândim ca instrument de dezvoltare pentru unele domenii cu potenţial

Vrem să creştem masiv investiţiile publice pe toate tipurile de infrastructură: de transport, energetică, de sănătate, şcolară, de comunicaţii, agricultură/irigaţii. Toate vor face obiectul unor planuri de investiţii