Oficial BNR: Ar trebui regândite taxele pe avere şi combătute paradisurile fiscale

Leonardo Badea, viceguvernator BNR, susţine că efectele pandemiei pot fi diminuate şi prin regândirea taxelor pe avere şi combaterea înregistrării firmelor în paradisuri fiscale, cu ajutorul cărora se evita plata taxelor şi impozitelor în România.

Consecinţele socio-economice ale pandemiei sunt şi probabil vor continua să fie distribuite in mod diferenţiat la nivel regional în România, susţine Leonardo Badea, viceguvernator în cadrul BNR, într-o amplă analiză.

"Aceasta implică un risc substanţial de extindere a disparităţilor regionale în România, între capitala şi restul regiunilor sau între zonele urbane şi rurale. Îmbinată cu riscul încetinirii sau chiar a inversării temporare a procesului de convergenţă economică spre media UE, situaţia actuală necesită răspunsuri politice specifice. (...) În acest context, pentru a avea resurse interne de combatere a efectelor crizei şi stimulare a creşterii economice pe termen mediu, reformarea sistemului fiscal este crucială.

Ar trebui să aibă prioritate regândirea taxelor pe avere şi combaterea (în cadrul unui efort conjugat la nivel global) practicii de evitare a impozitării prin domiciliere fiscală în jurisdicţii cu fiscalitate redusă (paradisuri fiscale).

Pe cât posibil instrumentele de taxare a muncii şi a consumului ar trebui să fie trecute în planul secund. Probabil că în anii următori, pe plan european şi internaţional, presiunile pentru accentuarea măsurilor de redistribuire a avuţiei şi bunăstării în scopul reducerii inegalităţilor, prin revizuirea în acest scop a sistemului fiscal, vor fi din ce în ce mai accentuate", a susţine Leonardo Badea.

Scumpirile pot fi evitate dacă oferta de bunuri şi servicii este suficientă

Viceguvernatorul BNR consideră că, din perspectivă monetară, dacă pe partea ofertei de bunuri şi servicii de bază furnizarea acestora este asigurată, atunci riscurile de inflaţie vor fi probabil reduse.

"Deşi măsurile de prudenţă sanitară şi distanţare socială ce vor fi aplicate în continuare implică cheltuieli mai mari şi eficienţă mai scăzută a activităţii pentru o serie de companii, probabil că într-o primă fază antreprenorii vor pune pe primul plan reluarea activităţii şi salvarea afacerii, profitul venind abia pe planul secund. De aceea este de aşteptat ca, acolo unde este posibil, aceste costuri să fie preluate prin diminuarea marjei de profit şi doar o parte mai mică să fie transmisă în preţul final al bunurilor şi serviciilor", a mai spus viceguvernatorul BNR.

În opinia sa, băncile centrale, acum la fel ca oricând, pe timp de criză sau de dezvoltare economică, continuă să joace un rol cheie. Noua normalitate pe care băncile centrale din economiile dezvoltate o traversează deja de mai bine de 10 ani (ulterior declanşării crizei financiare globale) implică folosirea, în funcţie de necesităţi, şi a instrumentelor neconvenţionale de politică monetară, care stabilesc diverse canale de injectare a lichidităţii în economie.

Băncile trebuie monitorizate continuu

Viceguvernatorul BNR crede că, în conjunctura economică actuală, sprijinirea ofertei şi a cererii de bunuri şi servicii de bază va necesita o extindere a ofertei de bani. De aceea băncile centrale trebuie să-si diversifice în continuare panoplia instrumentelor de politică monetară. În paralel, pe parcursul acestui proces, sistemul bancar trebuie monitorizat continuu pentru a asigura funcţionarea corectă şi menţinerea robusteţii acestuia.

"Aşa cum în prezent este necesară o anumită flexibilitate pentru debitori, pe cale de consecinţă abordarea flexibilă este necesară şi în cazul instituţiilor de credit atunci când acestea sunt evaluate de autorităţile de supraveghere. Din fericire, sistemul bancar, pe ansamblu, a intrat în această criză cu un nivel confortabil al rezervelor de capital şi lichiditate, mult mai ridicat prin comparaţie cu situaţia anilor 2006-2007 dinaintea crizei financiare globale", a mai spus Leonardo Badea.

Politica monetară nu poate rezolva toate problemele economice

În opinia sa, este important ca toţi participanţii în economie să fie conştienţi că instrumentele de politica monetară, cu atât mai mult cele neconvenţionale, deşi sunt necesare şi eficiente atunci când sunt utilizate adecvat, nu constituie un panaceu al rezolvării tuturor problemelor economice.

"Aplicarea acestora depinde de foarte multe constrângeri existente la nivelul economiei în funcţie de dimensiune, structură, grad de dezvoltare tehnologică şi complexitate, deschidere faţă de exterior şi integrare regională, competitivitate externă, poziţionarea în cadrul relaţiilor comerciale internaţionale, amploarea capitalului autohton, circulaţia monetară, natura şi mecanismele sistemului de plăţi, rezervele disponibile (de orice fel), alcătuirea socială, nivelul de educaţie financiară, gradul de intermediere şi incluziune etc.

Practic instrumentele de politică monetară acţionează asupra unui organism extrem de complex, a cărui funcţionare depinde de enorm de multe variabile şi caracteristici (inclusiv comportamentale), de aceea eficacitatea acestora variază de la o economie la alta şi de la un moment de timp la altul, calibrarea lor fiind extrem de delicată", arată oficialul BNR.