Noii lideri europeni promit schimbare, dar îi așteaptă datorii împovărătoare

Datoria publică se apropie de niveluri maxime în decenii pe ambele maluri ale Canalului Mânecii, unde au fost alese în această săptămână noi parlamente, scrie Wall Street Journal într-o analiză. Atât în Franța, cât și în Marea Britanie, cheltuielile publice și deficitele bugetare ca procent din PIB depășesc cu mult nivelurile prepandemice. Creșterea economică rămâne modestă, costurile împrumuturilor au crescut, în timp ce presiunile asupra bugetului sunt în creștere, de la cheltuieli pentru apărare la pensii.

Noile guverne europene se confruntă cu datorii publice mari FOTO SHUTTERSTOCK

Se impune moderație fiscală, adică mai puține cheltuieli sau impozite mai mari, explică economiștii. Totuși, politicienii nu au pregătit electoratul pentru o atare perspectivă. Dimpotrivă, au anunțat noi planuri îndrăznețe de cheltuieli.

De pildă, în Franța, partidul de extremă dreapta Rassemblement Național, estimat să devină al treilea bloc ca mărime în Parlament în urma alegerilor legislative anticipate de duminică, a propus reduceri radicale ale impozitelor și anularea creșterii vârstei de pensionare, o măsură nepopulară luată de către președintele Emmanuel Macron. Între timp, oficialii partidului au revenit asupra unora dintre aceste promisiuni.

Noul Front Popular, o alianță de stânga care, potrivit sondajelor la ieșirea de la urne, va obține cele mai multe mandate, are un program chiar mai ambițios, și anume înghețarea prețurilor și o creștere importantă a salariului minim, necesitând subvenții și salarii mai mari, și pierzând în același timp venituri fiscale. Potrivit analiștilor, un parlament în suspensie, în cazul în care partidele nu se pun de acord, ar amâna orice eforturi de a reduce datoria publică.

Niciun partid francez nu a discutat despre cum să reducă deficitul public care, estimat la aproximativ 5% din PIB în acest an, a declanșat proceduri disciplinare din partea Uniunii Europene. Randamentele obligațiunilor guvernamentale franceze au crescut în ultimele săptămâni, investitorii reacționând cu îngrijorare la perspectiva unor împrumuturi mult mai consistente ale Franței. În mai, agenția de rating Standard & Poor's a redus ratingul pentru datoria suverană a Franței la AA-.

Ocolirea deciziilor dificile

În Marea Britanie, Partidul Laburist, ales cu o majoritate istorică, a semnalat că va cheltui mai mult pentru serviciile publice, inclusiv pentru Serviciul național de sănătate, aflat la limită, în pofida faptului că propunerile sale concrete au fost până acum modeste. Institutul pentru Studii Fiscale (ISF), un grup de reflecție londonez, a remarcat recent că toate partidele britanicr majore, inclusiv Partidul Laburist, evită deciziile dificile în manifestele lor.

„Creșterea va fi dezamăgitoare, iar dobânda datoriei va rămâne ridicată. Or, această combinație arată mai rău decât orice alt parlament din istoria postbelică a Regatului Unit", a apreciat Isabel Stockton, cercetător la IFS.

Datoria publică a Marii Britanii a crescut la 104% din PIB în acest an, de la 86% în 2019, respectiv 43% în 2007. În Franța, datoria publică a crescut la 112% din PIB, de la 97% în 2019, respectiv 65% în 2007, potrivit datelor Fondului Monetar Internațional.

Potrivit Capital Economics, deficitele bugetelor publice sunt cu 3 puncte procentuale peste nivelurile anterioare pandemiei în principalele economii avansate. Acest lucru reflectă parțial creșterea dobânzilor la împrumuturi, dar și a unor cheltuieli care nu mai au legătură cu pandemia, a explicat economistul șef, Neil Shearing.

„Nu există prea mult spațiu pentru expansiuni fiscale mari”, a spus el.

Până și Germania, în mod normal un model de prudență fiscală, a trecut de la excedente în anii 2010 la deficite bugetare mari. După mai multe luni de negocieri dure, coaliția tripartită a cancelarului Olaf Scholz a anunțat vineri că a ajuns în sfârșit la un acord privind bugetul pentru anul viitor. Acordul a respectat normele stricte de împrumut ale acestei țări, oferind în același timp unele măsuri pentru revigorarea creșterii economice și mărirea cheltuielilor militare.

Situația SUA

Situația Statelor Unite este încă mai gravă: datoria publică a crescut la 123% din PIB, de la 108% în 2019, conform barometrului general al FMI. Datoria federală publică a crescut de la 78% la 97% în același interval de timp. Totuși, nici prezumtivul candidat republican la președinție Donald Trump, nici președintele democrat Biden nu au acordat prioritate reducerii acesteia și există puține presiuni politice în acest sens.

Potrivit FMI, deficitul SUA se va situa probabil în jurul valorii de 6,5% din PIB în acest an, ceea ce ar duce-o la egalitate cu Japonia drept cel mai ridicat printre economiile industriale majore. Statele Unite au însă câteva avantaje esențiale față de Europa: o creștere economică robustă, o demografie mai puțin nefavorabilă și o marjă mai mare de manevră pentru creșterea impozitelor, care sunt scăzute în raport cu standardele internaționale.

Statutul de rezervă al dolarului înseamnă, de asemenea, că, într-o lume nesigură, investitorii sunt mai predispuși să cumpere obligațiunile SUA decât pe cele ale oricărei alte țări. „SUA scapă cu politici fiscale nesustenabile mai mult timp decât oricine altcineva", a subliniat Holger Schmieding, economist șef la Berenberg Bank.

Ultima dată când datoria publică a fost atât de mare în raport cu PIB-ul, după cel de-al Doilea Război Mondial, guvernele au reușit să o reducă printr-o creștere economică puternică și prin reducerea cheltuielilor militare. Cheltuielile militare în SUA au scăzut de la aproximativ 16% din PIB la începutul anilor 1950 la mai puțin de 4% în prezent, iar în Regatul Unit de la peste 10% la aproximativ 2%.

Italia

În pofida deficitelor colosale ale Italiei, prim-ministrul Giorgia Meloni și partidul ău populist Frații Italiei au evitat până acum o revoltă a investitorilor, atenuâdu-și planurile de cheltuieli și adoptând un ton conciliant față de Bruxelles, care a estimat că Italia, ca și Franța, încalcă liniile directoare privind deficitul.

Dar exemplul lui Meloni s-ar putea să nu fie reprezentativ pentru ceea ce s-ar întâmplă dacă populiștii ajung la putere în orice altă țară. Un studiu din 2023 asupra a 51 de președinți și prim-miniștri populiști, aflați la guvernare între 1900 și 2020, a constatat că aceștia tind să să eșueze din punct de vedere economic. Manuel Funke, Moritz Schularick și Christoph Trebesch de la Kiel Institute for the World Economy, un think tank german, au constatat că, pe parcursul a 15 ani, PIB-ul pe cap de locuitor și consumul au scăzut cu mai mult de 10% sub guverne populiste, comparativ cu cele nepopuliste, în timp ce datoriile și inflația au avut tendința de a crește.