Minunățiile verzi de la Școala de vițe a Stațiunii de Cercetare Bujoru. Butașii au mare căutare și în străinătate VIDEO
0Pe dealurile Bujorului, într-un mic orășel din sudul Moldovei, la Tg. Bujor, funcționează de aproape 50 de ani o școală de viță de vie. În pepinieră este produs material săditor pentru înființarea de plantații de vie. Butașii produși în județul Galați ajung, anual, și în străinătate.
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură si Vinificație (SCDVV ) Bujoru a fost înființată în anul 1977, fiind la acea vreme cea mai tânără stațiune viticolă din țară. „Scopul a fost acela de a promova cultura viței de vie în întreg județul Galați, valorificându-se potențialul natural reprezentat de nenumărate dealuri și terenuri nisipoase improprii altor culturi”, susțin reprezentanții stațiunii.
Tot din acel an, SCDVV Bujoru produce la ferma din Moscu viţe altoite din materialul săditor viticol. În pepinieră se înmulțesc toate soiurile care cresc pe Dealurile Bujorului, sub atenta îndrumare și supraveghere a Anei Stoica, șefa de bază experimentală, care lucrează în fermă de trei decenii și jumătate.
„Această pepinieră presupune înmulțirea viței de vie. Prin altoit se înmulțesc diferite soiuri de viță de vie necesare pentru înființarea de plantații de vie. Unii își înființează suprafețe mai mari, alții în grădina proprie. Noi producem aici și soiuri de vin, cât și soiuri de masă. Soiurile le înmulțim an de an, în funcție și de cerințe, evident. Avem soiuri de masă precum Muscat de Hamburg, Muscat de Ada, Coarnă neagră, Italia, Victoria, iar la soiuri de vin avem Fetească albă, Fetească Regală, Riesling Italian, Muscat Ottonel, Șarba, Fetească Neagră, Băbească Neagră, Merlot, Cabernet, Sauvignon”, susține Stoica, șefa Școlii de viță.
Materialul săditor de la Școala de viță de vie se folosește doar în România. În străinătate, de la pepiniera din județul Galați ajung butași portaltoi. „Avem o colaborare cu un partener din Austria, de mulți ani. Iar mai nou, anul acesta avem și un partener din Bulgaria”, susține Ana Stoica, coordonatoarea pepinierei.
Dacă înainte de Revoluție se altoia foarte mult, iar cerințele de material săditor erau mari, în ultimii ani acestea au scăzut.
„Atunci erau și cerințe foarte mari pentru că CAP-urile plantau viță de vie. Nu se aduceau de afară, cum s-a adus în ultimii ani viță infectată, cu boli, virusuri, care s-a extins peste tot. Dar asta asta este situația, asta este politica. În urmă cu mulți erau și foarte multă lume. Țin minte că în primii ani când m-am angajat, aveam câte 100 de oamenii zilnic, doar la fermă”, spune Ana Stoica.
Anul acesta, de la pepiniera Stațiunii au fost vândute 12.000 de vițe.
„34.000 de vițe urmează să fie plantate la Stațiunea Bujoru. Ne înființăm și noi plantații tinere de viță de vie. Cea existentă a îmbătrânit, fiind din 1977, de la înființarea stațiunii, iar acum încercăm să le reînnoim, treptat-trepat. Anul acesta urmează să se planteze soiul Fetească Neagră și Riesling Italian”, ne explică coordonatoarea Școlii de vițe.
Staţiunea de Cercetare Viti-Vinicolă Tg.Bujor este cel mai important producător de vinuri din judeţ şi deţine o suprafaţă de 353 de hectare de viţă de vie pe rod.
Învăluită în legendă, podgoria şi-ar trage numele de la haiducul Bujor, de la „Lupu lui Bujor”, de la un cioban pe nume Bujor sau de la un oarecare cârciumar cu acelaşi nume.
Se pare că Dealu Bujorului, ca şi Pârâul Bujoru şi Târgu Bujor, îşi trag numele de la frumoasa floare roşie, bujorul românesc, o podoabă a pădurilor xerotermofile de pe colinele din împrejurimi.
„Documente datând din secolul al XV-lea, urmate de altele, din timpul domniei lui Petru Rareş, Irimia Movilă, Grigore Alexandru Ghica Voievod, menţionează, printre altele, şi existenţa unor mici suprafeţe cu viţă-de-vie în zonă”, se precizează pe site-ul Staţiunii de Cercetare Viticolă Bujoru.
Se încarcă comentariile...
