Ministrul Finanțelor afirmă că țara nu-și permite experimente. „Parlamentul nu votează doar un buget, votează direcţia economică a României”

Parlamentul nu votează doar un buget, în zilele care urmează, votează direcţia economică a României, care nu îşi permite experimente, promisiuni sau soluţii fără acoperire, consideră ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor FOTO: gov.ro

„Zilele acestea urmează nu doar un vot pentru bugetul anului 2026 în Parlament, ci un vot de responsabilitate pentru România. Contextul în care luăm această decizie este unul complex şi plin de incertitudini, marcat de conflicte şi tensiuni pe scena geopolitică internațională, care influenţează direct economia globală - de la instabilitatea din Orientul Mijlociu, la volatilitatea pieţelor energetice şi financiare. Aceste evoluții pot însemna inflaţie mai mare, creștere economică mai lentă şi presiuni suplimentare asupra bugetelor statelor", a scris ministrul, luni dimineața, pe pagina sa de Facebook.

Nazare a subliniat că România poartă moştenirea celor mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, perpetuate mai mulţi ani la rând, iar fiecare alegere are impact direct asupra dobânzilor, asupra credibilităţii pe pieţele financiare şi asupra stabilităţii economiei. Totodată ministrul Finanţelor a amintit că România a intrat pe ultima sută de metri în procesul de aderare la OCDE, iar orice derapaj ar putea afecta negativ acest parcurs şi încrederea partenerilor internaţionali.

„De aceea, România nu îşi permite experimente, promisiuni sau soluţii fără acoperire. Nu ne putem permite să angajăm cheltuieli bugetare dincolo de limitele sustenabile. Bugetul pentru 2026 nu este un buget perfect. Dar este un buget realist. Un buget care acoperă nevoile esenţiale ale României, menţine investiţiile şi, în acelaşi timp, ţine deficitul sub control, pentru a păstra încrederea partenerilor europeni şi a pieţelor financiare. Este un buget rezultat în urma a numeroase runde de discuţii şi negocieri în ultimele săptămâni şi care a suportat numeroase ajustări şi recalibrări pentru a răspunde - în măsura resurselor disponibile - tuturor solicitărilor ministerelor", a arătat Alexandru Nazare.

Potrivit ministrului Finanțelor, în perioade de incertitudine, statele care rezistă sunt cele care dau dovadă de disciplină, stabilitate şi predictibilitate.

„Trebuie să fim pregătiţi pentru orice eventual eveniment pe scena globală care ar putea afecta economia României. Iar acest lucru înseamnă să construim bugete responsabile, nu iluzii. Istoria recentă ne arată clar ce se întâmplă atunci când disciplina bugetară este ignorată: deficite scăpate de sub control, împrumuturi tot mai scumpe, presiune pe economie şi, în final, corecţii dure care afectează cetăţenii. România a mai trecut prin astfel de momente şi ştim cât de costisitoare pot fi. De aceea, în zilele următoare, Parlamentul nu votează doar un buget. Votează direcţia economică a României: responsabilitate şi stabilitate sau populism şi riscuri suplimentare. România are nevoie de siguranţă, echilibru şi decizii prudente. Traversăm o perioadă în care interesul ţării trebuie să fie mai presus de orice calcul politic", a mai precizat ministrul Finanţelor.

Bugetul intră luni în dezbatere

Proiectul de buget pe anul 2026 ajunge luni în comisiile parlamentare de specialitate pentru dezbatere şi avizare iar votul final asupra documentului este aşteptat joi.

Guvernul a luat în calcul o creştere a economiei de 1%, respectiv un Produs Intern brut în valoare de 2.045 miliarde lei.

Deficitul bugetar cash este estimat la 6,2% din PIB, în condiţiile unor venituri de 736,5 miliarde lei, în creştere la 36% din PIB, şi ale unor cheltuieli de 864,3 miliarde lei, 42,3% din PIB.

Veniturile fiscale sunt estimate să crească la aproximativ 17,5% din PIB în anul 2026 (357,6 miliarde lei), de la 16,9% din PIB în anul 2025. În acelaşi timp, contribuţiile de asigurări sociale înregistrează o creştere la 11,1% din PIB (226,4 miliarde lei), de la 10,9% din PIB. Pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, a precizat Ministerul Finanţelor, într-un comunicat recent. Cheltuielile de personal se reduc ca pondere în PIB de la 8,8% la 8,2%, pe fondul măsurilor adoptate de Guvern în sectorul administraţiei publice.

Potrivit MF, resursele alocate în 2026 pentru dezvoltarea comunităţilor locale depăşesc 86,4 miliarde de lei, în creştere cu 7,4 miliarde de lei faţă de 2025, reprezentând cel mai ridicat nivel al finanţării acordate până în prezent autorităţilor publice locale. Proiectul de buget pentru 2026 corectează modul de finanţare al Municipiului Bucureşti, prin crearea unui fond la dispoziţia Consiliului General al Municipiului Bucureşti, destinat finanţării serviciilor publice generale, cofinanţării proiectelor de infrastructură şi susţinerii programelor de dezvoltare locală.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale au prevăzute, în proiectul de buget pentru 2026, credite bugetare, dar şi de angajament, mai mici comparativ cu anul anterior. Credite bugetare în scădere ar urma să aibă şi Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Ministerul Sănătăţii, însă în cazul acestora creditele de angajament vor fi mai mari.

În cazul celorlalte ministere, alocările sunt pozitive raportat la execuţia preliminară pe anul anterior.

Pe de altă parte, sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile şi primele în sectorul public rămân la nivelul lunii decembrie 2025 şi se menţine la nivelul de 81 lei punctul de referinţă în funcţie de care se calculează cuantumul pensiilor în sistemul public de pensii.