Mentinand ritmul productiei de lignit, vom putea trece pragul de iarna chiar daca seceta va continua"

- declara Ion Vulpe, directorul general al CN Lignitului Oltenia

O restructurare facuta cu cap - Domnule director, de necrezut, dar astazi, in Romania, exista o companie miniera care din 1997 nu primeste subventii de la stat si isi incheie anual pe profit. Cum s-a ajuns la o asemenea peformanta? - Intr-adevar, CN Lignitului Oltenia nu primeste de sase ani subventii si lucreaza in profit. Aceasta se datoreaza unui program de restructurare facut cu cap, riguros intocmit si la momentul potrivit, dar si respectat cu litera de lege. Este vorba de Programul de dezvoltare, eficientizare si acompaniament social. - Concret, care sunt coordonatele acestuia? - In primul rand, activitatea de productie a fost concentrata in perimetrele miniere cu potential de eficienta economica, reducand, totodata, activitatea in subteran. Chiar si fondurile de dezvoltare au fost directionate spre acele cariere cu potential de dezvoltare si eficienta economica. Am continuat programul de modernizare si retehnologizare concomitent cu restructurarea tehnologica si tehnica prin reducerea numarului de utilaje in functiune si cresterea indicilor de functionare. Au fost desprinse activitatile auxiliare si conexe, care au fost transformate in societati comerciale. Acestea vor incepe foarte curand procesul de privatizare. Totodata, am fost nevoiti sa recurgem la disponibilizari atat in 2002, cat si in 2003. Disponibilizarile au fost efectuate conform programului de acompaniament social convenit cu sindicatele. 80% din cariere sunt rentabile - La ce nivel au fost disponibilizarile in 2002 si 2003? - In perioada august 2002 - februarie 2003, personalul companiei s-a redus, in urma disponibilizarilor, cu 2.607 persoane - 1.506 in 2002 si 1.101 in 2003. CN Lignitului Oltenia a efectuat plati compensatorii de 285,5 miliarde lei, in 2002, si 172,7 miliarde lei in 2003. - Care sunt criteriile care au stat la baza hotararii de a inchide anumite capacitati in subteran? - Primul criteriu si cel decisiv a fost pretul cu care se extragea lignitul din subteran. Aveam costuri duble fata de cariere si, in realitate, desfasuram o activitate cu pierderi. Iar in contextul in care compania nu este subventionata, pierderile erau suportate de companie, situatie care ducea, implicit, la subventii mascate. Ca sa devenim eficienti, deoarece poate exista eficienta si in minerit, am inchis minele cu pierderi. - Care sunt minele care au fost inchise? - A fost oprita definitiv activitatea la minele Cerna, Farcasesti, Rosinta, Leurda si Boca si au fost sistate lucrarile de pregatire si deschidere la minele Horasti si Dragotesti. A fost sistata activitatea de extragere a carbunelui in microcariere cu excavatoare clasice, cu exceptia carierei Berbesti, care isi continua activitatea din motive tehnologice. In prezent, se lucreaza la unirea carierelor Tismana I si Tismana II, cu rationalizarea intregului flux tehnologic. Cariera Urdari, la randul ei, isi va inceta activitatea in acest an, urmand ca utilajele acesteia sa se redistribuie in cariere cu rezerve geologice foarte mari si eficiente economic - Rosia, Pinoasa, Tismana. In programul general de exploatare pentru anul 2004 va fi reanalizata situatia carierelor Pesteana Sud, Berbesti Vest si Seciuri, in vederea cresterii performantelor. - Pe ce alta componenta s-a bazat eficientizarea activitatii la Lignit Oltenia? - Investitiile si continuarea programului de modernizare si retehnologizare. Au fost modernizate 14 excavatoare, iar experienta acumulata ne indreptateste sa avem in vedere anumite premise extrem de importante: vechimea utilajelor si conditiile de exploatare in cariere, fapt care impune continua modernizare a utilajelor; modernizarea intregului flux; automatizarea, informatizarea si dispecerizarea fluxului tehnologic. Cert este ca definitivarea unui program de modernizare trebuie precedata de aprobarea unui concept unitar de integrare a tuturor componentelor - mecanic, energetic, dispecerizare, informatizare, transpus intr-un proiect tehnic de modernizare a unui intreg flux tehnologic. Insist pe ideea ca CN Lignitului Oltenia trebuie sa redevina antreprenorul general al propriului program de modernizare, sa-si asigure prin contractele comerciale drepturile de proprietate intelectuala asupra unora din componentele proiectului si sa contracteze serviciile cu furnizorii specializati. - CNL Oltenia intentioneaza sa creasca productia cu 20%, se vor face reangajari de personal? - Nici nu se pune problema. In 1996, an in care CNLO a avut o productie identica cu cea din 2003, scoteam aceeasi cantitate de carbune cu 51.000 de salariati, iar in prezent il scoatem cu 16.000 de oameni. Deci, in 2003, productivitatea CNLO a fost dubla fata de 1996. In acest context, a fost o provocare pentru companie sa produca, in iulie, cu 36,7% peste media realizarilor din semestrul intai, iar in august cu 40% peste medie. Pentru a creste, insa, in acest ritm productia, am trecut de la cinci la sapte zile de lucru. In prezent, se cere carbune si trebuie sa-l producem. La -50 C, compania poate lucra in conditii de eficienta - Seceta reprezinta o stare conjuncturala, apa lasand locul carbunelui. Daca din octombrie vor creste debitele, asa cum este normal, ce evolutie va avea productia de lignit? - Ritmul productiei de carbune nu trebuie sa scada. CN Lignitului Oltenia nu trebuie sa-si acordeze productia si capacitatile de productie la starea conjuncturala. Daca ne mentinem aceste ritmuri, se vor reface stocurile, iar daca seceta va continua, vom putea trece pragul de iarna fara nici o problema - atat trimestrul patru 2003, cat si primul trimestru din 2004. Indiferent de productia hidro, daca producem un nivel de minimum 27 milioane tone/an, situatia poate fi favorabila pe toate planurile. - Productia de carbune in cariere are limitele ei, in special la temperaturile scazute din timpul iernii. - Perioadele reci nu ne pun probleme. In anii '85-'86 erau geruri de -300 C si tot excavam. In plus, perioadele cu temperaturi extreme sunt scurte. La -50 C, lucram normal, iar la -10-150 C ne reducem activitatea cu 20%, ceea ce inseamna ca putem produce 70.000 tone/zi. Consumul mare de carbune se realizeaza la centralele termoelectrice Craiova 2, Isalnita, Turceni si Rovinari. Rovinari, de exemplu, are o situatie deosebit de favorabila datorita celor doua exploatari miniere cu patru cariere mari, care ii pot asigura carbunele necesar in orice conditii. - Ce nivel au stocurile de lignit ale companiei? - In clipa de fata, avem 1.500.000 tone de carbune in stoc, dar la noi, practic, nu trebuie sa existe stocurile, ci la centrale. - Considerati ca Sistemul Energetic National a fost in pericol? - Tocmai realitatea a dovedit si dovedeste ca nici nu se poate vorbi de asa ceva. Nu numai ca nu au fost incidente energetice, dar nici macar limitari de consum. In Romania productia de energie si-a urmat cursul ei normal. - Veti creste pretul lignitului? - Nu este cazul cresterii pretului la lignitul produs de CNLO. Ba, din contra, in prezent, pretul lignitului este mai mic, in termeni reali, cu 20%, comparativ cu 2002. Restructurarea organizatorica, tehnologica si de personal ii permite CNLO sa pastreze pretul lignitului in limite rezonabile. Centralele care produc pe lignit, spre deosebire de Mintia care produce pe huila, nu au nici un motiv din punctul de vedere al CNLO sa-si creasca pretul. Un argument in favoarea CNLO sunt investitiile care au evoluat de la 837 miliarde lei, in 2001, la 1.341 miliarde lei in 2003. Nivelul acesta va creste datorita cresterii productiei in acest an, fapt care ii va permite companiei sa isi regandeasca dotarea tehnica.