Maşinăria care toacă milioane de euro s-a pus din nou în mişcare. Cum sunt distruse ţigările de contrabandă

Omenii care lucrează pe lângă măcinătorul de ţigări spun că nu le pare rău după marfa astfel distrusă FOTO Marian Iliescu

JTI România a repornit, luni, un utilaj cu care distruge prin măcinare peste 660.000 de pachete de ţigări confiscate, în valoare de două milioane de euro, după ce „măcinişul“ din 2014 a valorat trei milioane de euro.

Poate nu ştiaţi, dar producătorii de ţigări se transformă, câteodată, în distrugători de ţigări.

Şi ajung, adesea, să distrugă ţigări chiar din mărcile proprii!

Mai exact, atunci când autorităţile confiscă ţigări de la contrabandişti, produsele confiscate ajung în centre speciale de distrugere care funcţionează pe cheltuiala producătorilor legali.

Anul trecut, spre exemplu, în două astfel de episoade, au fost distruse aproape un milion de pachete de ţigări în valoare totală de trei milioane de euro, iar cheltuiala suportată de producători pentru aceste operaţiuni a fost de câteva zeci de mii de euro.

În această săptămână, operaţiunile de distrugere – demarate, luni, cu participarea presei – vizează 660.000 de pachete de ţigări şi 75 de kilograme de tutun confiscate de la contrabandişti, în valoare totală de aproape două milioane de euro.

De ce trebuie distruse ţigările

Centrul de distrugere este ticsit cu saci plini de baxuri şi cartuşe de ţigări având toate mărcile cunoscute în rândurile contrabandiştilor (dar şi ale clienţilor acestora), de la „Plugarul“ şi „Doina“ la „Jin Ling“, „Regal“ sau „Royal Business“.

Nu contează dacă ţigările de aici sunt contrafăcute (şi, deci, posibil periculoase pentru consumatori) sau doar confiscate din motive de legislaţie antifraudă, toate trebuie distruse.

De ce? Ne explică Gilda Lazăr, director Corporate Affair & Communications pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova în cadrul JTI:
„În primul rând, produsele accizabile confiscate nu se valorifică, ci trebuie distruse.
Potrivit Codului Fiscal, companiile de tutun cu o cotă de piaţă mai mare de 5% sunt obligate să distrugă  ţigaretele de contrabandă, care sunt mărci din portofoliul propriu.
De asemenea, producătorii legali distrug şi restul mărcilor necomercializate în România, precum şi tutunul vrac confiscate, într-un procent corespunzător cotei de piaţă a fiecăruia“.

„În urmă cu 10 ani, ţigările confiscate erau revalorificate de autorităţi, la preţuri inferioare celor practicate de producători şi fără acordul deţinătorilor mărcilor.
Astfel, statul făcea concurenţă neloială şi încălca dreptul de proprietate al companiilor asupra mărcilor.
Mai mult, nu există nici o garanţie în privinţa calităţii, a condiţiilor de transport şi depozitare pentru produsele confiscate.
În aceste condiţii, Ministerul Finanţelor a acceptat soluţia distrugerii, cu toate că de-a lungul timpului aceasta a fost contestată de diverse autorităţi“, arată Gilda Lazăr.

Distrugerea are loc în prezenţa unei comisii din care fac parte reprezentanţi ai Poliţiei şi ai ANAF.

Odată primită notificarea din partea autorităţii care a făcut confiscarea, fie că e vorba de două pachete capturate la Halmeu sau de 100.000 la Albiţa, reprezentantul producătorului se deplasează la locul respectiv şi le ridică, pe bază de proces-verbal.

„Nepreluarea produselor de către companiile de tutun, în termen de 30 de zile de la data înştiinţării, atrage suspendarea autorizaţiei“, precizează oficialul JTI.

Contrabanda va creşte odată cu preţurile

Ultimele estimări ale JTI arată că piaţa neagră a ţigaretelor a crescut de la 13,5% în 2013 la 15,8% în 2014 şi va continua să urce în perioada imediat următoare până spre 19%.

„Eforturile autorităţilor depuse pentru combaterea pieţei negre ar trebui susţinute şi de cei care decid în materie de politici fiscale.
Aşa-zisa indexare a cursului la care se calculează acciza şi ulterior stabilirea unui curs arbitrar pentru 2015 au dus contrabanda la cote-record: media anuală de 16% din 2014, cea mai ridicată din ultimii patru ani, a fost mult depăşită de nivelul înregistrat în ianuarie 2015, potrivit datelor preliminare ale Novel.
Reamintesc şi că, în 2010, după o mărire cu 50% a accizei în mai puţin de nouă luni, contrabanda a depăşit cota de 36%.
Dat fiind că un punct procentual de contrabandă înseamnă pierderi la buget de circa 35 de milioane de euro, subiectul a devenit la momentul respectiv o prioritate pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Ţării“, a încheiat oficialul JTI.

Reamintim că industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, JTI a virat la buget circa 650 de milioane de euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii.â

Accizele cresc artificial

În 2015 a fost schimbată şi structura accizei, astfel încât componenta ad valorem nu se mai modifică gradual, cu 1%, ci brusc, cu 4%, ceea ce înseamnă că diferenţele de preţ între produsele cele mai ieftine şi cele mai scumpe se vor diminua.

„În consecinţă, cine va avea bani, va fuma Sobranie, cine nu – de contrabandă. Iar propunerile de modificare a Codului Fiscal nu fac decât să ne sporească îngrjiorarea.
Accizele la ţigarete continuă să crească înainte de termen, astfel că în 2015 vor ajunge la nivelul prevăzut în Directiva europeană privind taxarea produselor din tutun pentru 2018“, a afirmat Gilda Lazăr.

Potrivit acesteia, experienţele trecutului, pe care guvernanţii le uită mult prea uşor, arată că tot ce s-a obţinut suplimentar pe termen scurt a fost pierdut înzecit pe termen mediu.

„În strategia fiscal bugetară era prevăzută o creştere anuală de 10% la încasări din acciză.
Cursul la care s-a plătit acciza a crescut artificial în 2014 cu 5%, dar încasările numai cu 3-4% (procentul include creşterea anuală a accizei), din cauza scăderii pieţei legale.