Liberalizarea pieţei de electricitate: găuri acoperite cu petice găurite

FOTO Getty

Scandalul iscat în jurul liberalizării pieţei de energie electrică, din cauza căreia facturile la curent ar putea urca la cer dacă românii nu schimbă furnizorul, a obligat Autoritatea de Reglementare să amâne termenul până la care pot fi încheiate noi contracte. Totuşi, şi această măsură este controversată, deoarece autorităţile au introdus prevederi care limitează alegerea clienţilor.

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a publicat un proiect de ordin prin care vrea să prelungească până la 31 martie 2021 perioada în care consumatorii casnici pot încheia contracte de furnizare a energiei pe piaţa concurenţială.

Piaţa de electricitate a devenit complet liberalizată începând de la 1 ianuarie 2021. Liberalizarea înseamnă că românii nu mai plătesc preţuri stabilite de ANRE, ci trebuie să compare şi să-şi aleagă de pe piaţa liberă oferta care li se potriveşte cel mai bine.

Iniţiativa ANRE vine în condiţiile în care românii nu au putut fi informaţi la timp că trebuie să îşi schimbe furnizorul, pentru a beneficia de oferte mai avantajoase, aşa că ar rămâne captivi la actualul furnizor, într-un aşa-numit „serviciu universal”, unde vor plăti preţuri mai mari. Circa 90% din români nu ştiau până în luna decembrie că piaţa de energie electrică se liberalizează, de la 1 ianuarie. Astfel, cei şase milioane de consumatori care au rămas în piaţa reglementată au două posibilităţi: fie nu fac nimic, rămân cu vechile contracte şi plătesc automat preţuri numite „de serviciu universal”, care vor fi mai mari cu 13-26%, fie încheie alte contracte în piaţa liberă (concurenţială).

„Este vorba despre perioada în care consumatorii casnici pot încheia contracte pe piaţa concurenţială cu furnizorul lor, care se prelungeşte până la 31 martie, urmând ca acel preţ din oferta concurenţială să se aplice cu data de 1 ianuarie. Până acum, acest termen era 1 februarie, iar propunerea este de a prelungi cu încă două luni pentru a da timp atât consumatorilor să ia această decizie, cât şi furnizorilor, pentru că, dacă au într-o lună un volum foarte mare de consumatori de gestionat, practic nu vor putea procesa un număr atât de mare de solicitări. Planul este ca pe 15 ianuarie să aprobăm această propunere în Comitetul de reglementare”, a declarat Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele instituţiei, pentru Agerpres.

El a precizat că a avut discuţii cu furnizorii, iar aceştia au fost de acord cu această propunere.

Măsura, contestată

Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei şi fost preşedinte al Agenţiei Europene de Reglementare în Energie (ACER), spune că decizia ANRE nu este concurenţială şi nu face decât să penalizeze ofertele atractive şi să îi avantajeze pe actualii furnizori.

Asta deoarece proiectul de ordin îi penalizează pe clienţii care vor să îşi schimbe furnizorul. Mai precis, ANRE a decis ca un client care rămâne la acelaşi furnizor, dar pe piaţa liberă, să fie răsplătit de furnizor printr-o regularizare cu diferenţa de preţ plătită în plus în perioada ianuarie-martie 2020 între preţul din oferta de serviciu universal şi preţul din contractul pe piaţa liberă. În schimb, dacă un client se mută la alt furnizor, el nu va primi diferenţa de preţ dintre cea a noului furnizor şi cea a vechiului furnizor. Mai precis, clienţii care caută oferte mai bune sunt penalizaţi, fiind avantajaţi doar actualii furnizori.

„Măsura propusă ar putea fi declarată ilegală din perspectiva legislaţiei europene de concurenţă, putând fi considerată un ajutor de stat pentru patru furnizori sau chiar o acţiune a ANRE de constituire de cartel şi segmentare de piaţă. Încă un argument că ANRE trebuie integrată în Consiliul Concurenţei”, a scris Răzvan Nicolescu, marţi, pe Facebook.

Şi Asociaţia Energia Inteligentă arată că ordinele emise de ANRE creează haos pe piaţa energiei şi că ele sunt ilegale, încălcând Legea Energiei şi Codul Civil. Asociaţia critică în special prevederea prin care vor primi o regularizare doar clienţii care nu-şi schimbă actualul furnizor.

Surse citate de HotNews arată că reprezentanţii ANRE s-au întâlnit numai cu reprezentanţii operatorilor care sunt şi furnizori de ultimă instanţă (ENEL, CEZ, Electrica, E.ON) înainte de a pune în dezbatere publică ordinul controversat care îi favorizează. ANRE a motivat acest lucru spunând că ordinul creează obligaţii doar pentru furnizorii de ultimă instanţă, deşi de fapt acesta creează obligaţii şi pentru ceilalţi furnizori. Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele ANRE, a declarat pentru Agerpres că ordinul nu distorsionează concurenţa pe piaţă, însă ANRE va analiza acest aspect împreună cu Consiliul Concurenţei.

Virgil Popescu, ministrul energiei, spunea în decembrie că va aştepta până la jumătatea lui ianuarie şi apoi, dacă este cazul, va interveni legislativ pentru a ajuta consumatorii casnici să aleagă oferta cea mai bună pentru furnizarea de energie electrică.

Eurodeputatul Cristian Buşoi, preşedintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare şi Energie (ITRE) din Parlamentul European, i-a cerut demisia preşedintelui ANRE, Dumitru Chiriţă, în contextul scandalului.

Totodată, Avocatul Poporului a solicitat, marţi, preşedintelui ANRE, Dumitru Chiriţă, clarificări privind campania de informare referitoare la liberalizarea pieţei energiei electrice. În opinia Avocatului Poporului, informaţiile puse la dispoziţie pe site-ul ANRE sunt „greu” sau „aproape imposibil” de accesat de anumite categorii de consumatori.