JOI, ORA 12.00: Omul care rescrie istoria agriculturii europene, Dacian Cioloş, la Adevărul Live

Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, care va fi prezent în cadrul emisiunii Adevărul Live, joi, 26 septembrie, începând cu ora 12.00, a finalizat în această săptămână câteva măsuri semnificative de reorganizare pentru agricultura şi economia europeană.

INTRĂ ÎN DISCUŢIE şi urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul Live.

„Reforma Cioloş“, cea mai importantă reconfigurare a politicii europene în domeniul agricol a fost agreată într-o formă finală marţi noaptea, urmând să primească votul formal pe 30 septembrie.

Miercuri, Comisarul pentru Agricultură a dezbătut în cadrul conferinţei conferinţei „Sectorul lactatelor: dezvoltarea după 2015”, restructurarea acestui domeniu şi metodele prin care Bruxelles-ul îşi propune să stimuleze beneficii pentru producători.

În acest sens, Comisarul Cioloş a propus crearea unui nou instrument sub umbrela Comisiei Europene care să colecteze rapid datele din acest sector, pentru ca problemele să poată fi uşor identificabile şi soluţionarea să fie accelerată.

„Această unealtă va fi responsabilă pentru analizarea datelor pe termen scurt şi actuale din domeniu. Desigur, acest instrument de monitorizare necesită implicarea autorităţilor naţionale şi a celor regionale, dar are nevoie şi de implicarea producătorilor. În următoarele luni vom prezenta toate detaliile aceste structuri“, a declarat Dacian Cioloş.

Prevederile „Reformei Cioloş“

Politica Agricolă Comună (PAC) pentru perioada 2014-2020 va beneficia de un buget uriaş de 53 de miliarde de euro pe an şi prevede legarea procentului de 30% din subvenţiile europene de respectarea măsurilor ecologice, cum ar fi, de exemplu, diversificarea culturilor.

Alocarea de fonduri pentru Politica Agricolă Comună absoarbe aproximativ 38% din bugetul UE şi garantează faptul că „nici un stat membru nu primeşte mai puţin de 75% din media comunitară a UE până în 2019”, potrivit unui comunicat al Comisiei.

„Într-un stat membru sau într-o regiune, diferenţele între nivelurile de ajutor vor fi reduse de la o fermă la alta. Ajutorul pe hectar nu poate fi mic de 60% din media ajutorului plătit până în 2019, în aceeaşi zonă administrativă sau agricolă”.

Instalarea tinerilor fermieri va fi încurajată prin introducerea unui ajutor suplimentar de 25% pentru primii cinci ani. De asemenea, statele membre pot aloca măsuri de sprijin pentru zonele defavorizate.

În ceea ce priveşte ecologizarea, „mai mult de 100 de miliarde de euro vor fi investite între 2014-2020 pentru a ajuta agricultura să facă faţă deficienţelor legate de calitatea solului, a apelor, dar şi biodiversităţii şi schimbării climatice”.

30% din plăţile directe vor fi condiţionate de respectarea fermierilor a trei practici agricole benefice pentru mediul înconjurător: „diversificarea culturilor, întreţinerea permanentă a pajiştilor şi conservarea” zonelor de interes ecologic din 2018.

Cotele de lapte, eliminate din 2015

Eliminarea cotelor de lapte pentru ţările Uniunii Europene din 2015 va aduce unele schimbări în acest sector, în condiţiile în care sistemul funcţiona de 25 de ani. El e folosit de Uniunea Europeană pentru limitarea producţiei de lapte şi a produselor lactate. Sistemul a fost introdus în 1984.

Impactul a constat în eliminarea aproape completă a stocurilor suplimentare, creşterea preţurilor pe pieţele mondiale, creşterea preţurilor interne pentru fermierii din Uniunea Europeană, dar a adus reduceri semnificative ale cheltuielilor pentru lapte.

Cu privire la măsura de eliminare a cotelor de lapte în 2015 în UE, comisarul Cioloş susţine că va crea noi perspective pentru anumite regiuni producătoare de lapte care sunt performante, care au investit în competitivitate, dar poate să creeze probleme pentru anumite regiuni cu un sector al laptelui mai fragil din punct de vedere structural sau regiuni mai dificile, defavorizate.

În România, au existat puncte de vedere potrivit cărora peste 800.000 de mici fermieri riscă să dispară imediat după eliminarea cotelor de lapte, din 2015.

„Situaţiile pot să fie foarte diverse şi tocmai de asta trebuie să ne asigurăm că şi instrumentele pe care le avem la dispoziţie pot răspunde la aceste situaţii diverse”, a adăugat Dacian Cioloş.

Comisarul este de părere că măsura este cunoscută de mai bine de cinci ani şi că, din datele care există la ora actuală, piaţa internaţională a lactatelor este în creştere, deci teoretic ar putea exista o capacitate de absorbţie a acestei producţii.

El a mai adăugat că există deja o decizie la nivel european luată de doi ani de zile care le permite producătorilor de lapte să se organizeze şi să negocieze colectiv preţurile şi cantităţile pe care le livrează fabricilor de lapte pe o anumită perioadă de timp, ceea ce ar putea să le asigure o anumită stabilitate şi vizibilitate.