„Je Swiss Dator Vândut“, „Conversia!“ şi „Jos Cămătarii!“. Ce au scandat românii cu credite în franci elveţieni la mitingul din Bucureşti

0
0
La mitingul din Bucureşti participă aproximnativ 1.000 de persoane FOTO David Muntean
La mitingul din Bucureşti participă aproximnativ 1.000 de persoane FOTO David Muntean

Câteva sute de persoane cu credite în franci elveţieni (CHF) s-au reunit duminică, la orele 12.00, în Piaţa Constituţiei din Bucureşti, solicitând autorităţilor să intervină de urgenţă în criza generată de aprecierea franculuiProtestatarii vor ca băncile să le convertească în lei creditele în valută, la cursul din ziua încheierii contractelor (n.n. – majoritatea în anii 2007-2008) plus o marjă de maximum 20%.

Mitingul, organizat de Grupul Clienţilor cu Credite în CHF (cu circa 16.000 de membri) pe reţeaua de socializare Facebook, a reunit români din multe zone ale ţării, care au venit împreună cu familiile, copiii şi prietenii, de la Bacău, Brăila, Constanţa, Cluj, Sfântu Gheorghe, Harghita, Tulcea, Baia Mare, Slatina, Piteşti, Timişoara, Oradea, Iaşi, Turda sau Galaţi.

Ce au scandat protestatarii

"BNR+Bănci+Clienţi=Vinovaţi! De ce doar noi suntem penalizaţi?", "Banca=Cămătar legalizat de BNR şi de Stat!", "Nu vrem banii de la stat, vrem sistem reglementat!", "BNR reglementează doar cum băncile dictează!", "Vreau rata să îmi plătesc, Copilul din ce-l hrănesc?", "Je Swiss Dator Vândut!", "Rate CHF la curs istoric!, "Eram educat, dar dezinformat. Banca m-a înşelat!", "Voi aveţi puterea, noi avem durerea!", “Jos Cămătarii!”, „Conversia!“ - sunt doar câteva dintre mesajele pe care îndatoraţii la bănci în franci elveţieni le afişează pe pancarte.

Soluţii în regim de urgenţă

Grupul format pe Facebook a depus săptămâna trecută, prin reprezentanţii săi, o cerere la Guvern, Camera Deputaţilor şi Senat, prin care propune spre dezbatere şi adoptare în regim de urgenţă, de maxim două săptămâni, un text de iniţiativă legislativă care să soluţioneze "situaţia gravă" în care se regăseşte o mare parte a clienţilor care au contractat credite în monede străine (franci elveţieni, euro sau dolari).

Clienţii instituţiilor de credit cer astfel, prin măsurile propuse, ca băncile să le ofere posibilitatea de a opta pentru conversia creditelor în valută în moneda naţională, la cursul de la data semnării contractelor apreciat cu cel mult 20%, indiferent de tipul creditului, ipotecar sau de nevoi personale.

Totodată, ei solicită interzicerea aplicării de către bancă a unor comisioane şi garanţii suplimentare, precum şi de costuri şi alte cheltuieli netransparente în procesul de conversie. O altă cerere este ca dobânda anuală efectivă (DAE) pentru creditul în lei să nu depăşească nivelul DAE aplicat anterior.

„Nu mai plătim!“

La ora 13:20, rândurile protestatarilor din Piaţa Constituţiei s-au îngroşat vizibil oamenii scandând că nu mai achită ratele la bănci până nu se găsesc soluţii corecte astfel încât să-şi permită să plătească în continuare datoria, nu să ajungă în situaţia de a rămâne fără case.

"Aşteptăm să ni se alăture cât mai multe persoane din Bucureşti şi din ţară, până la ora 16.00. Acest miting este prima acţiune pe care o organizăm pentru a susţine demersul nostru legislativ, respectiv solicitarea depusă la Guvern, Camera Deputaţilor şi Parlament. Vor urma şi altele, nu ne oprim aici, vom pune în continuare presiune şi vom boicota sediile băncilor. Băncile nu au dorit până acum să stea de vorbă cu noi ca grup, cu atât mai puţin individual",a declarat Andreea Cristoforidis, unul dintre reprezentanţii grupului şi organizator al mitingului.

Protestatarii spun că ofiţerii băncilor de la care au luat credite nu fost dispuşi niciodată la negocierea contractului de credit, fiind nevoiţi să accepte forma contractului aşa cum a fost înaintată de bancă pentru a putea accesa un împrumut pentru casă.

"Negocierea presupune două părţi, or banca nu negociază cu clienţii contractele de credit, nu stă de vorbă cu noi pe aceste aspecte. Nici renegocierea contractelor nu este posibilă individual", spune Daniel Teodorescu, alt reprezentant al Grupului Clienţilor cu Credite în CHF.

Debitorii băncilor mai spun că vor reglementări exacte în "România lucrului bine făcut" şi în practică, nu doar în teorie.

Protestatarii au mai scandat şi "Jos Isărescu!", "Jos Mafia!", "Conversia!".

Oficialii nu vor conversie

Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, a afirmat miercuri, în cadrul unor consultări la Comisia Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor, că nu se opune propunerii de conversie în lei a creditelor în franci, la cursul de la momentul contractării creditului plus maxim 20%, dacă această măsură este convenită şi agreată de băncile comerciale.

"Ar însemna un risc de două miliarde lei pentru creditele în franci, e foarte important de văzut această pierdere cum vedeţi (adresare către reprezentanţii Comisiei Buget-Finanţe - n.r.) că ar putea fi suportată de către stat. Dacă nu, trebuie să analizăm dacă băncile comerciale pot susţine această sumă de două miliarde lei", a spus Vâlcov.

Pe de altă parte, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, le răspunde îndatoraţilor în valută că nu se poate lua în calcul un act normativ care să stabilească conversia la un alt curs de schimb decât cel din ziua în care se efectuează tranzacţia, întrucât pe de o parte se încalcă grav legea contabilităţii, iar pe de altă parte ar produce pierderi pentru bănci, în unele cazuri existând chiar riscul falimentului.

"Orice decizie privind o conversie la un alt curs de schimb decât cel din data tranzacţiei produce pierderi pentru bănci. Rezolvarea printr-un act normativ care să stabilească conversia la un alt curs decât cel din ziua tranzacţiei nu se poate! (...) Sunt bănci care pot da faliment dacă conversia se face la curs istoric. Şi nu una sau două bănci riscă falimentul!", a spus Cinteză.

Totuşi, el recunoaşte că instituţiile de credit vor resimţi o presiune pentru conversia creditelor în condiţii avantajoase după ce Banca Transilvania va aplica planul de conversie la care s-a angajat prin contractul de preluare a Volksbank, cu oferirea unui discount clienţilor acesteia.

Francul elveţian, maxime peste maxime

Francul s-a apreciat puternic începând de joi, 15 ianuarie, când banca centrală a Elveţiei a decis să renunţe la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro, introdus în septembrie 2011, la momentul la care francul era aproape la paritate faţă de euro, la fel ca în prezent.

Francul elveţian a crescut cu 22,4% faţă de leu comparativ cu nivelul anunţat de BNR pe 14 ianuarie, înainte de hotărârea Băncii Naţionale a Elveţiei.

Dacă un român cu credit în CHF plătea până la acel moment pentru o rată medie de 500-600 de franci între 1.900 lei şi 2.250 lei pe lună (calculat la cursul BNR din 14 ianuarie), peste numai o zi suma de achitat pentru aceeaşi rată a urcat brusc cu 300-350 de lei, la 2.200 - 2.600 de lei.

Cum aprecierea monedei elveţiene a continuat pe parcursul zilelor următoare, clienţii băncilor au fost nevoiţi să suplimenteze suma respectivă, la cursul de vineri, cu încă 90-150 de lei, însă la cursul de schimb afişat de bănci sau de casele de schimb valutar, contravaloarea ratei a crescut mai mult.

Vineri, 23 ianuarie, francul elveţian a ajuns la un nou maxim absolut: 4,58 lei.

Economie


Ultimele știri
Cele mai citite