Isărescu: Euro a crescut în raport cu leul şi din cauza ordonanţei 114

Adoptarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 114 la sfârşitul anului trecut a contribuit, printre altele, la incertitudinea din piaţă, dar şi la un episod de depreciere moderată a monedei naţionale în ianuarie 2019. Astfel, stabilitatea relativă a cursului de schimb al leului, cu care ne-am obişnuit, a fost puţin afectată, a declarat Mugur Isărescu la o întâlnire la sediul AmCham.

„Evident, o anumită marjă de volatilitate este naturală, dar permiteţi-mi să subliniez că nu prin curs ar trebui corectat dezechilibrul extern, ci prin reforme structurale şi ajustări fiscale”, a spus Isărescu, potrivit Hotnews.

​”Performanţa post-criză a României a fost impresionantă: ritmul mediu anual de creştere a fost de 4,6% în ultimii cinci ani. Economia României este în continuă creştere, dar unele tensiuni ameninţă echilibrul macroeconomic”, a mai spus Isărescu

Ce spune Guvernatorul despre consum şi investiţii:

Avansul înregistrat în ultimii ani a fost determinat, în primul rând, de consum, ca urmare a unei politici fiscale şi de venituri laxe, combinată cu o piaţă a muncii tensionată, care a stimulat creşterea salariilor. Transferul consumului către producţie a fost totuşi limitat de competitivitatea anumitor industrii locale, astfel încât avansul puternic al consumului a fost însoţit de importuri puternice. În ciuda ratelor ridicate cu care au crescut exporturile, exportul net nu a avut o contribuţie pozitivă la avansul PIB-ului începând cu 2013 şi a dus la o creştere semnificativă a deficitului de cont curent.

Prin urmare, pentru a menţine tendinţa de creştere a PIB-ului, politicile economice ar trebui să se concentreze pe sustenabilitate.

Despre trecerea la euro:

O creştere economică sustenabilă este extrem de importantă şi din perspectiva adoptării euro, deoarece ar duce la o creştere a gradului de convergenţă, ceea ce ne va ajuta la atingerea obiectivului de aderare la zona euro. Pentru aceasta, creşterea economică şi convergenţa trebuie să avanseze pe baza principiilor economice. Forţarea convergenţei sau amânarea convergenţei sunt la fel de dăunătoare.

Am avut onoarea de a fi unul dintre vicepreşedinţii Comitetului Naţional pentru fundamentarea Planului Naţional de Trecere la Euro, fondat anul trecut. Comiteul a pregătit un set de documente care subliniază cât de important este să avem un grad substanţial de convergenţă înainte de a intra în zona euro . De fapt, Tratatul de la Maastricht stipulează în mod explicit necesitatea "unui grad înalt de convergenţă durabilă". Cu toate acestea, acest lucru pare să fi fost uneori trecut cu vederea.

Despre cele 4 tipuri de convergenţă:

Prin convergenţă mă refer la toate cele patru tipuri de convergenţă care trebuie luate în considerare: nominală, reală, instituţională şi structurală. Convergenţa nominală este uşor de cuantificat, deoarece criteriile specifice sunt clar definite în Tratatul de la Maastricht. Dar trebuie să mai asigurăm compatibilitatea instituţiilor noastre cu cele din zona euro şi aceasta este esenţa convergenţei instituţionale. În timp ce convergenţa structurală se concentrează pe adaptarea structurii economiei noastre la cea a zonei euro, convergenţa reală, măsurată în nivelul PIB pe cap de locuitor (la Paritatea Puterii de Cumpărare) ca pondere din media zonei euro/UE, aproximează cel mai bine nivelul de dezvoltare al unei naţiuni.

Vorbind despre convergenţa reală, experienţa practică ne-a arătat că zona euro nu este un "club al convergenţei", deoarece membrii săi nu-şi îmbunătăţesc neapărat convergenţa reală după aderarea la UE. Zona euro nu este un loc confortabil pentru economiile cu competitivitate scăzută sau pentru cele cu pieţe rigide. În acest context, este necesar un nivel suficient de ridicat al convergenţei reale pentru a limita costurile asociate cu pierderea independenţei politicii monetare.

Un nivel suficient de ridicat nu înseamnă că suntem atât de ambiţioşi încât să încercăm atingerea unui nivel de convergenţă de 90% din media zonei euro sau un nivel egal cu cel al Germaniei. Dar trebuie să atingem un nivel real de convergenţă de cel puţin 70-75% din media zonei euro. În caz contrar, vom fi vulnerabili la şocuri asimetrice.

Performanţele trecute în convergenţa nominală şi reală, deşi semnificative, nu garantează succesul în viitor. În acest scop, permiteţi-mi să aduc un principiu vechi, dar sigur. Proverbul latin "festina lente" este perfect potrivit în acest caz: să ne grăbim într-o manieră lentă, dacă pot spune aşa, pe calea convergenţei pentru a atinge un ritm sustenabil pe termen mediu şi lung. Cu alte cuvinte, trebuie să fim maratonişti, nu sprinteri.

Despre decalajele de dezvoltare:

În ultimii ani, contribuţia investiţiilor la creşterea economică a fost mai mică decât ar fi fost necesar, cheltuielile de consum fiind principalul motor al dinamicii PIB-ului. Bunăstarea a crescut considerabil, dar pentru a face ca aceste câştiguri sociale să fie durabile ar trebui să schimbăm politicile astfel încât să stimulăm investiţiilor, stimulând astfel potenţialul productiv al economiei. Abordarea adecvată este cea prin asigurarea unei reechilibrări între consum şi investiţie, nu prin descurajarea consumului, ci prin stimularea investiţiilor. Aceasta este şi o modalitate de a reduce decalajele de dezvoltare între regiunile României.

Aderarea la UE a acţionat ca un catalizator pentru convergenţa reală la nivel de ţară, însă dezechilibrele de dezvoltare din România nu au scăzut semnificativ. România are în prezent regiuni asemănătoare din punct de vedere al nivelului de trai cu cele din Occident, în timp ce alte zone au rămas considerabil în urmă: în 2017, cea mai bogată regiune din România a fost aproape de patru ori mai bogată decât cea mai săracă ). De fapt, decalajele de dezvoltare din toate regiunile României au crescut iar un astfel de status quo nu este benefic în contextul adoptării euro, deoarece favorizează efectele inegale ale politicilor publice.

Aceste dezechilibre pot fi atenuate, în primul rând, prin investiţii în infrastructură. De exemplu, construcţia autostrăzilor este esenţială pentru conectarea regiunilor din România, încurajând comerţul regional şi investiţiile, cu efecte favorabile asupra dezvoltării şi coeziunii regionale în interiorul ţării.