India modifică regulile de evaluare a aurului. Ce efecte poate avea asupra cererii internaționale și implicit a României
0India, una dintre cele mai mari piețe de aur din lume, a adoptat o nouă reglementare care modifică modul în care fondurile de investiții din această țară pot calcula valoarea aurului și a argintului.
Decizia a fost anunțată oficial pe 26 februarie 2026 de Autoritatea pentru Reglementarea și Supravegherea Pieței de Capital din India (Securities and Exchange Board of India – SEBI) și va intra în vigoare la 1 aprilie 2026.
Conform noilor prevederi, fondurile care investesc în aur și argint vor putea utiliza, pentru evaluarea activelor, prețurile spot de pe bursele reglementate din India, nu doar prețul de referință internațional stabilit în mod tradițional prin tranzacțiile derulate la Londra.
Mai exact, administratorii de fonduri vor avea posibilitatea de a alege între prețul internațional de referință și cotațiile locale, atunci când acestea din urmă reflectă mai fidel condițiile din piața internă.
Legătura cu piața fizică a aurului
Deși, la prima vedere, modificarea vizează exclusiv fondurile de investiții, impactul său poate depăși sfera financiară și se poate resimți indirect și în piața aurului fizic. O parte semnificativă dintre aceste fonduri investesc capitalul clienților în lingouri de aur reale, depozitate în seifuri specializate. În cazul în care interesul investitorilor pentru astfel de produse crește, fondurile pot achiziționa cantități suplimentare de aur fizic de pe piețele internaționale.
„Este important ca publicul să înțeleagă că, deși reglementarea vizează fondurile de investiții, acestea investesc în aur fizic real. Un interes mai ridicat din partea investitorilor poate genera o cerere suplimentară la nivel global pentru lingouri de aur”, a declarat specialistul în piața aurului Victor Dima.
Până în prezent, fondurile din India evaluau aurul în principal pe baza prețurilor internaționale, care nu reflectau întotdeauna realitățile pieței locale. Pe fondul unei cereri interne puternice, a fluctuațiilor valutare, a taxelor de import și costurilor logistice, aurul fizic tranzacționat în India poate avea adesea prețuri diferite față de reperele globale. Noua regulă urmărește să ofere investitorilor o evaluare mai exactă și mai actualizată a investițiilor lor.
Impactul asupra investitorilor din România
Pentru investitorii din România, schimbarea nu va produce efecte imediate asupra prețului aurului. Cotațiile internaționale vor rămâne principalul reper pentru piața globală. Cu toate acestea, deciziile adoptate în țări cu un consum atât de semnificativ de aur precum India pot influența indirect cererea globală pentru metalul prețios. Atunci când piețe de mari dimensiuni înregistrează creșteri ale fluxurilor de capital către fonduri de aur, acest fenomen poate avea, în timp, efecte asupra cererii de aur fizic și asupra disponibilității acestuia pe piețele internaționale.
Noua reglementare nu creează un preț global alternativ pentru aur și nu modifică direct cotațiile internaționale. Ea schimbă exclusiv metodologia de evaluare utilizată de anumite fonduri de investiții din India.
„Astfel de decizii de reglementare arată interesul tot mai mare pentru aur ca activ de refugiu, în special în perioade marcate de incertitudine economică și volatilitate pe piețele financiare”, a adăugat Victor Dima.
Ghidul complet pentru investiții în aur: fizic, digital sau prin bursă
Interesul românilor pentru aur ca plasament sigur este în creștere, iar tot mai mulți investitori analizează diferențele dintre aurul fizic, cel digital și ETF-urile bazate pe aur.
Deși toate cele trei opțiuni oferă posibilitatea de a investi în acest metal prețios, ele diferă semnificativ din punct de vedere al reglementării, fiscalității, lichidității și protecției investitorilor.
Astfel, aurul fizic de investiție rămâne singura categorie acoperită de un cadru legal clar în România. Ordonanța de Urgență 190/2000 stabilește standarde de puritate pentru lingouri și monede, iar reglementările europene asigură scutirea de TVA și aplică impozitul pe câștigurile de capital doar la vânzarea cu profit. Drept urmare, este singura formă de investiție în aur care beneficiază de protecție legală completă și explicită pe plan intern.
Aurul digital, achiziționat de multe ori prin platforme internaționale, a devenit mai accesibil, însă nu este reglementat în România ca produs financiar distinct.
Acesta reprezintă, de obicei, o creanță asupra aurului păstrat de un custode terț, însă nu există standarde locale privind transparența sau alocarea aurului, iar calitatea auditului și garanțiile legale depind în totalitate de jurisdicția străină în care funcționează platforma. Profiturile sunt impozitate ca venituri din active digitale cu o rată de 10% la realizare, iar investitorii trebuie să își evalueze singuri credibilitatea fiecărui furnizor.
ETF-urile pe aur reprezintă o altă opțiune pentru investitorii români care tranzacționează prin brokeri internaționali autorizați. Deși nu există ETF-uri pe aur emise local, accesul la produse globale majore, precum GLD sau IAU, este simplu. Aceste instrumente se remarcă prin lichiditate ridicată, costuri relativ scăzute și protecție legală la nivel european, fiind astfel o opțiune tot mai relevantă pentru cei care caută expunere la aur prin piețele financiare.
Diferențele pe care investitorii români ar trebui să le ia în considerare
Tendințele internaționale confirmă, de asemenea, interesul în creștere pentru produsele financiare susținute de aur. Cel mai recent raport lunar al World Gold Council arată că, în octombrie 2025, ETF-urile pe aur au înregistrat fluxuri nete pozitive la nivel mondial de 8,2 miliarde de dolari, marcând a cincea lună consecutivă de cerere pozitivă. Activele totale administrate la nivel global au ajuns la 503 miliarde de dolari, iar cantitatea de aur fizic deținută de ETF-uri a crescut la 3.893 de tone, evidențiind atractivitatea constantă a aurului pentru investitorii din întreaga lume.
Pe măsură ce interesul pentru aur continuă să crească, diferențele dintre aceste trei categorii devin tot mai importante. Pentru investitorii români, aurul fizic oferă claritate legislativă, ETF-urile pe aur asigură acces eficient prin piețele globale, iar aurul digital rămâne o opțiune care necesită o analiză atentă a emitentului și a garanțiilor acestuia. Luarea unor decizii informate este esențială pentru a naviga cu succes în peisajul financiar în continuă evoluție din România.
Aurul investițional vs bijuterii - regimuri fiscale diferite
Deși ambele sunt realizate din aur, bijuteriile și aurul investițional diferă fundamental prin scop și logică financiară.
Bijuteriile integrează de regulă costuri suplimentare legate de design, manoperă, brand și eventuale pietre prețioase, ceea ce duce la prețuri de achiziție mai mari care rar se reflectă în valoarea la revânzare. Lichiditatea este limitată, iar prețurile nu reflectă, de cele mai multe ori, valoarea efectivă a metalului.
Aurul investițional, în schimb, este conceput pentru a păstra valoarea, a diversifica portofoliul și a proteja împotriva inflației. Lingourile și monedele sunt evaluate în principal pe baza purității, greutății și prețului internațional, ceea ce le face foarte lichide și predictibile. Conform legislației UE aplicate în România, aurul investițional calificat este scutit integral de TVA, în timp ce bijuteriile sunt supuse taxei de 21%.
România aplică Directiva UE privind aurul investițional, ceea ce înseamnă că vânzările, importurile și achizițiile intra-UE ale produselor calificate sunt scutite de TVA. Pentru persoane fizice, impozitul pe câștigurile de capital se aplică doar dacă există profit la revânzare, de regulă conform cotei din impozitul pe venit, care în prezent este de 10%. Moștenirea aurului, în forma sa directă, nu este supusă impozitării, dacă se respectă procedurile legale.
În alte state europene, abordările diferă: Elveția scutește câștigurile de capital obținute din aurul fizic deținut privat, iar Regatul Unit prevede scutiri pentru anumite monede cu statut legal de plată. Scutirea de TVA este însă aplicată uniform în întreaga Uniune Europeană, oferind aurului investițional un avantaj competitiv față de bijuterii și alte clase de active.
Tendințe pe piața românească
Deși România nu a fost tradițional o piață matură pentru investiții în aur, cererea a crescut constant în ultimii ani. Specialiștii Tavex raportează o cerere tot mai mare din partea atât a cumpărătorilor aflați la prima achiziție, cât și a investitorilor cu experiență, care doresc să-și reechilibreze portofoliile în context de incertitudine economică.
Lingourile mai mici (1g, 5g, 10g) și monedele de o uncie sunt populare datorită accesibilității și lichidității, în timp ce lingourile mari atrag investitorii cu bugete mai mari, datorită primei pe gram mai reduse. Lingourile sunt adesea preferate în locul monedelor pentru certificarea și ambalajul lor, deși ambele sunt recunoscute la nivel internațional și ușor de tranzacționat.
Se încarcă comentariile...
