Idei de case independente energetic. Cum să ai o locuinţă cu facturi zero la energie

Idei de case independente energetic. Cum să ai o locuinţă cu facturi zero la energie

Idei de case independente energetic. Instalarea de panouri solare, turbine eoliene, de pompe de căldură, dar şi a altor instalaţii tehnologice pot da independenţă energetică oricărei case FOTO roarhitect.ro

Pentru a transforma casele obişnuite în case independente energetic, este necesară instalarea de panouri fotovoltaice şi de turbine eoliene care să producă energie concomitent sau alternativ. Pentru perioadele în care niciunul dintre sisteme nu este eficient este necesară stocarea energiei şi consumul din acumulatori. În plus, este foarte importanta izolarea termică. „Adevărul“ vă prezintă câteva idei de case independente energetic.

Ştiri pe aceeaşi temă

O locuinţă din România poate deveni independentă din punct de vedere energetic cu o investiţie medie de 15.000 de euro, susţin specialiştii, însă costurile pot creşte în funcţie de suprafaţa locuinţei, în funcţie de poziţionarea acesteia, dar şi de consumul de energie.
 
 AART Architects a proiectat „Casa pentru viaţă“, o casă ecologică şi eficientă din punct de vedere energetic, un experiment în încercarea de a crea casa viitorului. Această casă este localizată în apropierea oraşului Aarhus, în Danemarca, şi cuprinde mai multe strategii de realizare a unei case independente, permiţându-i acesteia să producă mai multă energie decât are nevoie.
 
„Casa pentru viaţă“ este una din cele opt case finanţate de VKR Holding în planul de a construi case independente în Europa. VKR Holding lucrează în colaborare cu Velux, Velfac, Sonnenkraft şi WindowMaster şi cu arhitectii firmei AART Architects pentru a proiecta şi construi aceste case numite Active Houses. 
 
 
Acoperişul casei este acoperit cu un sistem de panouri fotovoltaice şi unul de panouri solare pentru apă caldă, care, cuplate cu o pompă de caldură, pot produce mai multă putere decât este necesar. Iarna, aproximativ 50% din caldură este asigurată de încălzirea solară pasivă a ferestrelor optimizate energetic. Vara, un sistem automatic de ventilaţie naturală deschide ferestrele pentru a controla fluxul de aer din casă. Lumina joacă un rol foarte important în designul casei, fiecare încăpere având deschideri pe cel puţin două direcţii.
 

1. Idei de case independente energetic - Inoveco

Prima casă independentă energetic din România a fost construită în 2009 în comuna Plopu din judeţul Prahova şi se numeşte Inoveco. Ea combină sistemul de panouri fotovoltaice cu sistemul geotermal de producere a energiei. 
 
 
 
Amprenta la sol a casei Inoveco este de 156 de metri pătraţi, aceasta având şase camere şi o suprafaţă locuibilă de 270 de metri pătraţi. Suprafaţa încălzită prin pardoseală este de 240 de metri pătraţi. Au fost instalate panouri fotovoltaice de 3 Kw, o pompă geotermală (9/12 Kw cu 2000m cu bucle orizontale), geamuri termopan în 3 foi, izolaţie în pereţi (18 centimetri celuloză şi 15 centimetri polistiren), dar şi ventilaţie cu recuperare căldură eficientă 98%, potrivit informaţiilor Inoveco. 
 
Această casă pasivă îndeplineşte următoarele condiţii: necesarul de energie pentru încălzire se situează înre 12 şi 15 Kwh/metru pătrat pe an, iar consumul total cumulat de energie trebuie să fie sub 120 Kwh/metru pătrat pe an. Aceste valori reprezintă aproximativ 12-25% din consumurile energetice cumulate ale unei case din lemn sau cărămidă. Odată ce casa se înscrie în parametrii de mai sus, se poate trece la etapa a doua, realizarea autonomiei energetice. Aceasta se atinge folosind un cumul de tehnologii şi soluţii tehnice ce trebuie să funcţioneze ca un tot unitar. 
 
Reprezentanţii Inoveco susţin că trebuie îndeplinite câteva condiţii esenţiale pentru ca acest gen de locuinţă să fie 100% eficientă şi să fie o casă independentă energetic. Trebuie executată şi o izolaţie foarte bună pentru a evita pierderile de caldură, precum şi un sistem de ventilaţie pentru recuperarea căldurii.
 
Trebuie ţinut cont de faptul că bilanţul energetic cu costuri zero se obţine doar la calcule făcute pe an, şi nu la calcule lunare, iar autonomia energetică se referă la sistemele vitale ale clădirii (iluminat, încalzire, refrigerare etc.), şi nu la cele auxiliare (sisteme de calcul, multimedia etc.). 
 
Pentru a putea transforma o locuinţă într-o casă independentă energetic, forma construcţiei trebuie să fie compactă volumetric, orientarea construcţiei fata de soare trebuie să fie una corectă, izolaţia trebuie să fie de foarte bună calitate, de jur împrejurul clădirii, şi trebuie să existe ventilaţie cu recuperare de căldură.

2. Idei de case independente energetic - Prispa

Casa independentă energetic Prispa, construită şi finalizată în 2012 de un grup de studenţi din Bucureşti, a fost amplasată în comuna Luncani din judeţul Braşov. Ea a fost vândută la licitaţie unui om de afaceri băcăuan la un preţ de 70.000 de euro. 

 
Casa Prispa a fost prezentată în septembrie 2012 la un concurs de arhitectură la Madrid. 
Construcţia casei 100% independente energetic a durat aproape doi ani şi s-a făcut în cadrul proiectului PRISPA, care a reprezentat România în 2012 la Solar Decathlon, cel mai cunoscut concurs internaţional de case solare, în care fiecare echipă trebuie să-şi imagineze, să proiecteze şi să realizeze o casă 100% independentă din punct de vedere energetic.
 
Componenţii echipei României erau studenţi la de Arhitectură, Construcţii şi Politehnică, iar proiectul PRISPA a fost cel mai ieftin dintre cele prezentate la concursul din Madrid. Arhitecţii susţineau la momentul respectiv că investiţia în locuinţă se va amortiza în maximum şapte ani.
 
Casa a primit numele Prispa deoarece este gândită în jurul elementului de arhitectură tradiţională. Casa Prispa are o amprentă la sol de 113,3 metri pătraţi, iar suprafaţa utilă totală este de 74,8 metri pătraţi. Faţa casei este îndreptată spre soare, iar acoperişul ajunge până la marginea ferestrelor, astfel încât, vara, când este foarte cald şi soarele este sus pe cer, razele sunt blocate şi nu pătrund în casă, ci cad pe panourile solare. Iarna, în schimb, când este mai frig şi soarele este mai jos pe cer, nimic nu-i mai împiedica razele să pătrundă pe ferestre, în casă. Locuinţa este dotată şi cu un circuit de reciclare a apei. Apa de la duş sau de la chiuvetă este tratată şi reciclată încât poate fi folosită ori la toaletă, ori la irigat grădina.
 
 

3. Idei de case independente energetic - Delphi Electric

În Alba Iulia, există un proiect-pilot de casă care este deja 40% independentă energetic şi se îndreaptă cu paşi repezi spre 100%, arăta green-report.ro la sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut. 
  
Dorin Fleşeriu, managing director la Delphi Electric, a prezentat, la Renexpo-2014, soluţii inovatoare pentru case independente energetic. El a transformat o casă obişnuită din Alba Iulia într-o casă a viitorului, cu panouri fotovoltaice şi încălzire electrică în pardoseală. Sistemul îi conferă casei, care este locuită, o independenţă energetică de 40%, urmând ca aceasta să devină, în curând, aproape 100% independentă energetic.
 
Casa viitorului, din punctul de vedere al eficienţei şi independenţei energetice, este, în primul rând, o casă bine izolată, care nu pierde energie, dar şi o casă care reuşeşte să producă cel puţin atâta energie cât consumă şi are costuri aproape de zero, în ceea ce priveşte iluminatul, apa caldă sau încălzirea, este de părere Dorin Fleşeriu. Toate acestea sunt posibile fără a se face rabat de la confortul locatarilor.
 
Casa din Alba Iulia are are o suprafaţă de 160 de metri pătraţi. Pe acoperiş au fost montate 12 panouri solare care produc anual 4 MW anual, ceea ce reprezintă 40% din necesarul de energie pentru încălzirea apei calde şi a spaţiilor locuibile. Reducerea costurilor cu încălzirea şi apa caldă este de 40% urmând ca, atunci când se va monta şi restul de 38 de panouri solare, casa să devină independentă energetic, necesarul anual de MW pentru această performanţă  fiind de 10, a adăugat Dorin Fleşeriu.
 
Potrivit directorului de la Delphi Electric, investiţia într-o casă de tip low-energy (<50 kWh), cu o suprafaţă de 180 de metri pătraţi, care ar urma să devină o locuinţă independentă energetic, este de aproximativ 28.000 euro. Investiţia se poate amortiza în 14 ani şi presupune inclusiv achiziţionarea sistemului de încălzire şi a panourilor solare.
   
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările