Guvernul extinde cu şase luni termenul de privatizare a Poştei Române şi restructurează compania şi datorii

Poşta Română este cel mai mare operator de profil şi are o reţea teritorială de aproximativ 7.100 de oficii poştale FOTO Adevărul

Guvernul a decis să extindă cu şase luni termenul de privatizare a Poştei Române, dar şi să iniţieze un proces de restructurare a companiei şi "reaşezare" a datoriilor în condiţiile în care până marţi, la expirarea termenului, niciun investitor nu a cumpărat caietul de sarcini. Decizia a fost luată în şedinţa de marţi a Guvernului.

"În perioada aceasta de şase luni, compania va fi restructurată inclusiv din punct de vedere al numărului de personal, iar datoriile vor fi reaşezate, prin transformare în acţiuni sau reeşalonare, după care va fi iniţiat efectiv procesul de privatizare", au arătat surse oficiale, potrivit Mediafax.

Potrivit acestora, ministrul Comunicaţiilor a primit mandat ca în termen de o săptămână să redacteze un act normativ care să reglementeze situaţia companiei.

Informaţia privind extinderea termenului de privatizare la Poşta Română a fost confirmată de către ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, într-o conferinţă de presă susţinută la finalul şedinţei de guvern, acesta refuzând însă să răspundă întrebărilor legate de restructurarea companiei şi a datoriilor.

Ministrul a precizat doar că termenul de privatizare va fi extins cu 180 zile, fără alte detalii.

Niciun potenţial investitor nu a cumpărat caietul de sarcini pentru privatizarea Companiei Naţionale Poşta Română, până marţi, la expirarea termenului, un motiv fiind situaţia financiară a companiei, iar altul noua datorie stabilită de ANAF, a declarat directorul general al companiei, Ion Smeeianu, într-o conferinţă.

Potenţialii investitori interesaţi să participe la privatizarea Poştei au solicitat prelungirea perioadei de depunere a ofertelor neangajante, după ce ANAF a calculat, în urma unui control, noi datorii fiscale, de 107 milioane lei (25 milioane euro).

În total, compania are în prezent obligaţii fiscale ce depăşesc 240 milioane de lei. Smeeianu a afirmat că situaţia financiară negativă a Poştei şi datoria calculată de ANAF, de 107 milioane de lei, au avut ca efect apariţia unei reticenţe din partea potenţialilor investitori. Anul trecut, Poşta Româna a consemnat pierderi de 53 milioane de lei, comparativ cu 181 milioane de lei în 2011, la venituri de 1,255 miliarde de lei.

Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Comunicaţiilor, Dan Nica, să explice public „miile de angajări“ efectuate la Poşta Română şi pierderile de sute de milioane lei, care nu se cunoşteau, aceastea fiind, în opinia premierului, cauzele pentru care investitorii ezită să depună oferte de privatizare a societăţii.

"În continuare să prezentaţi dumneavoastră şi directorul de la Poşta Română toate lucrurile care ţin de ce s-a găsit acolo, de câte contracte, de câte pierderi s-au constatat, pentru că altfel rămâne doar informaţia cât are salariul managerul. Dacă nu prezintă foarte clar cum s-au angajat 6.000 de oameni, cum s-a constatat 200 milioane pierderi, de care nu ştia nimeni, nu o să se înţeleagă de ce nu doresc investitorii să vină. Dacă nu explicăm, primim lecţii de la cei care au băgat Poşta în faliment", i-a spus Ponta lui Nica, miercuri, la începutului şedinţei de guvern.

Premierul a arătat că Guvernul va adopta o serie de măsuri de sprijinire a restructurării Poştei Române.