Guvernul Dăncilă adânceşte risipa bugetară: deficit uriaş pe 6 luni, de aproape 15 miliarde de lei. Consiliul UE ne-a somat să reducem cheltuielile

Deficitul bugetar s-a adâncit într-o singură lună cu aproape 7 miliarde de lei, de la 8,14 miliarde de lei în primele cinci luni din an, la aproape 15 miliarde de lei, după cum arată datele publicate seara târziu de Ministerul Finanţelor, aşa cum se întâmplă de câteva luni încoace.

Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât şi bugetele de pensii şi de şomaj, a încheiat primele şase luni cu un deficit de 14,97 miliarde lei, 1,61% din Produsul Intern Brut (PIB), faţă de 2,21% cât era programat, de peste două ori mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele publicate joi pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Spre comparaţie, execuţia bugetară pe primele cinci luni a indicat o gaură la bugetul de stat de 8,14 miliarde de lei, 0,88% din PIB,de aproape 4 ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut, când a fost de numai 2,2 miliarde de lei (0,27% din PIB).

În primele şase luni din 2017, deficitul bugetar a fost de 6,3 miliarde lei, respectiv 0,77% din PIB. 

În ianuarie-iunie 2018, veniturile bugetului general consolidat, de 132,04 miliarde lei, reprezentând 14,2% din PIB, sunt cu 12,6% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Se înregistrează creşteri faţă de anul precedent în cazul încasărilor din contribuţiile de asigurări (+36,8%) şi din veniturile nefiscale (+13%).

”În luna iunie 2018 se constantă o îmbunătăţire a colectării veniturilor din TVA, astfel acestea au crescut cu 15,6% faţă de luna iunie 2017, ajungând la o valoare de 26,77 miliarde lei pe primele şase luni ale anului, ceea ce reprezintă o creştere cu 5,9% faţă de perioada similară a anului precedent”, se arată în comunicat.

Veniturile din accize au fost în sumă de 13,13 miliarde lei (1,4% din PIB) cu 9,9% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent. De asemenea, încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 5,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.

S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii şi venit cu 21,5% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018. 

”De asemenea, se înregistrează o diminuare cu 26,8% faţă de aceeaşi perioadă anului precedent la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule”, se arată în comunicat.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt de 6,9 miliarde lei cu 22,8% mai mari decât cele încasate în anul 2017 în aceeaşi perioadă.

Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 147,01 miliarde lei, cu 19% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

”Cheltuielile de personal sunt cu 24,4% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 9,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent”, se arată în comunicat.

Creşteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât şi la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi la bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii bugetare.

”Subvenţiile sunt mai mari cu 4,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, menţinându-se la acelaşi nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,4%. Dobânzile sunt cu 21,7% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, respectiv 0,8% din PIB, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark”, se arată în comunicat.

Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 13,9%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1000 lei şi de devansarea sumei (1,3 miliarde lei) pentru plata a 50% din cheltuielile cu pensiile pentru luna iulie care se distribuie prin Poşta Română, precum şi majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 9,1 miliarde lei, de 1,5 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În 2017, deficitul bugetului general consolidat a fost de 24,3 miliarde de lei, 2,88% din PIB, sub ţinta anuală stabilită de 2,96%.

Guvernul, somat să taie cheltuielile

Luna trecută, Consiliul Uniunii Europene a cerut României, pentru a treia oară în ultimele 12 luni, să corecteze abaterile bugetare semnificative, date de creşterea cheltuielilor publice. România trebuie să ia, până în octombrie, măsuri pentru reducerea deficitului până la mai puţin de 3% din PIB. 

Consiliul UE a adoptat la 22 iunie 2018 o decizie prin care a stabilit că România nu a reuşit  să ia măsuri eficiente pentru a corecta o abatere bugetară semnificativă. Recomandarea trimisă României în cadrul „procedurii de abatere semnificativă” este cea de-a treia începând cu luna iunie 2017.   

„România a fost supusă unei proceduri de abatere semnificativă din iunie 2017, după o deteriorare a soldului său structural în 2016 şi o deteriorare ulterioară în 2017. În decembrie 2017, Consiliul a stabilit că România nu a luat măsuri eficiente”, a informat Consiliul UE.    

Oficialii europeni au cerut României să ia măsuri urgente pentru a se asigura că majorarea nominală a cheltuielilor publice nete primare nu depăşeşte 3,3% din PIB în 2018, reprezentând o ajustare structurală anuală de cel puţin 0,8% din PIB.   

„Eventualele câştiguri neaşteptate ar trebui utilizate pentru reducerea deficitului, iar măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o îmbunătăţire durabilă. Consiliul a stabilit un termen limită pentru 15 octombrie 2018 pentru ca România să raporteze cu privire la măsurile întreprinse”, se arată în documentul Consiliului UE.

Or, potrivit ultimei execuţii bugetare, cheltuielile de personal sunt de 3,6% din PIB şi 28,3% din totalul cheltuielilor pe primele cinci luni din 2018.

Dacă s-ar conforma cerinţelor Consiliului UE, Guvernul ar trebui să taie salariile bugetarilor atât în acest an, cât şi în 2019, ceea ce este foarte puţin probabil, având în vedere că 2019 este an electoral.

Citeşte şi 

România continuă să cheltuie mai mult decât îşi permite, deşi a fost somată să fie mai cumpătată