FMI forţează zona euro să mai dea o mână de ajutor Greciei

Philipp Rösler (stânga) , ministrul german al Economiei şi Evangelos Venizelos, ministrul grec de Finanţe.    FOTO Mediafax

Fondul Monetar Internaţional, care se confruntă cu nemulţumiri în rândul membrilor cu privire la sumele uriaşe pe care le-a împrumutat zonei euro, forţează guvernele blocului comunitar să ia măsuri pentru a uşura uşureze povara creditelor de salvare de la Atena.

Presiunea FMI vine ca reacţie la dovezile ce arată că recesiunea profundă a Greciei a aruncat ţara departe de obiectivele stabilite la începutul acestui an, notează publicaţia „The Wall Street Journal“.

Oficialii FMI susţin că datoria Greciei trebuie redusă la un nivel minim, înainte ca fondul să elibereze mai multe miliarde de euro, menite să salveze statul elen de la colaps financiar. Cel mai eficient mod, de a atinge acest obiectiv este să fie date uitării datoriile pe care ţara deja le are faţă de  creditorii săi.

Un astfel de pas ar întâmpina o rezistenţă acerbă din partea guvernelor din zona euro, cum ar fi Germania care a acordat deja Greciei un împrumut de 127 de miliarde de euro.

Guvernul german a declarat în repetate rânduri că se aşteaptă ca Grecia să menţină programul convenit la începutul anului 2012 şi că nici un ajutor financiar suplimentar german nu va mai fi disponibil. Orice decizie de a reduce datoria Greciei faţă de zona euro va trebui aprobată de parlamentul german, unde parlamentarii sunt din ce în ce mai iritaţi de ideea unui nou împrumut către această ţară.

Până în 2020 FMI vrea ca rata datoriei guvernului să se apropie de 100% din PIB, când se presupune că Grecia va fi rambursat cele 33 de miliarde de euro împrumutate.

Acesta ţintă este considerat a fi mai mică faţă de obiectivele de 120% din PIB, care au fost semnate în februarie 2012. Schimbarea reflectă îngrijorarea oficialilor FMI privind incapacitatea  Greciei de a rambursa datoriile până în 2020. Disputa latentă indică o tensiune pe care statul elen şi datoria sa vor continua să o alimenteze în cazul în care reuşeşte să rămână în zona euro. 

Din februarie, finanţele Greciei s-au diminuat, iar contractarea estimărilor de le 4,7% la începutul lui 2012 riscă să se agraveze până la un procent de 7.  Recesiunea va continua, cel mai probabil până în 2013. 

FMI a prezentat mai multe soluţii pentru a umple gaura şi a scădea datoria Greciei până la mai 100% din PIB, însă, propunerile de salvare se lovesc de rezistenţa  zonei euro. Cea mai blândă soluţie ar fi să se reducă din rata care trebuie plătită de Grecia pentru împrumutul primit. 

Cele mai controversate opţiuni includ varianta ca Banca Europeană Centrală şi băncile din zona euro să accepte o reducere de 30%, în valoare de 50 de miliarde de euro. Un alt plan solicită guvernelor din zonele euro să accepte reduceri în împrumuturile pe care le-au făcut Greciei. FMI este cel mai mare creditor al ţării şi împrumută în ipoteza că nu va accepta amortizări ale creditelor acordate.

Creditorii din zona euro au decis, în iunie, să permită Mecanismului european de Stabilizare Financiară (MES) să recapitalizeze băncile din Grecia, mecanismul fiind folosit ca în cazul Spaniei, care a primit un împrumut de 100 de miliarde de euro în aceeaşi manieră. O astfel de soluţie vizează  reducerea datoriei guvernului grec cu 15-20% din PIB. 

Aceste discuţii nu vor avea o finalitate pentru cel puţin o lună, delegaţia oficialilor europeni, întorcându-se abia în septembrie la Atena. Oficialii zonei euro aşteaptă hotărârea tribunalului german în septembrie, înainte să facă acest pas controversat care permite Fondului să-şi asume o parte a costurilor de recapitalizare a băncilor din Grecia. 

Pentru a primi orice fel de ajutor, guvernul grec trebui să arate că şi-a intensificat eforturile de implementare a reformelor structurale, prin îmbunătăţirea colectării fiscale, prin revizuirea pieţei forţei de muncă şi prin vânzarea activelor de stat. 

„Dacă se dovedeşte a fi un alt caz de promisiuni false, finanţele existente se vor opri, iar Grecia se va găsi în afara zonei euro“, avertizează un oficial citat de WSJ. 

Oficialii greci admit faptul că  fondurile de la creditori se vor opri dacă nu se vor înregistra progrese în reformele structurale, iar Atena nu va avea de ales decât să înceapă tipărirea propriei monede şi părăsirea zonei euro.